Christmas Puja: You Have To Be Peaceful

Chelsham Road Ashram, London (England)

1981-12-25 Christmas Puja Talk: You Have To Be Peaceful, London, UK, DP-RAW, 63' Download subtitles: EN,IT,RO,TR,ZH-HANS,ZH-HANTView subtitles:
Download video (standard quality): Download video (full quality): View and download on Vimeo: View on Youku: Listen on Soundcloud: Transcribe/Translate oTranscribe

Feedback
Share

                                                 Puja de Crăciun

                                                            25.12.1981- Londra, Anglia

  Am dorit să fiu cu voi în zilele de Crăciun, dar nu s-a ivit nicio ocazie până acum. Este așa o șansă să pot fi aici cu voi astăzi și de Anul Nou. Ceva auspicios trebuie să se întâmple anul viitor, sper – vor veni momente favorabile. 

Munca lui Iisus a fost unică. Întreaga conjunctură a fost unică, fiind plănuită în așa fel încât El să fie născut într-un loc foarte umil, un loc foarte umil. Și asta pentru că El a venit să ne învețe umilința. Cuvântul „teach” (a preda) în limba engleză înseamnă a spune, a vorbi despre un lucru. Dar când Eu spun acest cuvânt: „a preda”, Mă refer la a crea ceva, la activarea acelei umilințe. În realitate, El a venit pe acest pământ în primul rând pentru a crea un spațiu în interiorul nostru, la nivelul Agnyei chakra, prin înlăturarea obstacolelor egoului, a barierelor egoului. 

A trebuit să vorbească despre umilință în acele vremuri fiindcă romanii erau cei care conduceau și erau foarte aroganți, foarte grosolani, barbari, subevoluați, am putea spune, la un nivel foarte precar. Erau asemeni unor animale, putem spune, care au existat pe pământ cândva și care au fost scoase din procesul evolutiv mai târziu, fiindcă erau inutile, erau prea agresive, sau prea mari ca dimensiuni, sau ceva de genul acesta. Așa erau romanii. Chiar și acum, dacă vă veți uita la corpurile lor, așa cum au fost pictate uneori, veți vedea că nu arătau a corpuri umane, arătau ca niște animale – mușchii, întregul corp, erau foarte grotești. Nu exista niciun pic de gingășie, de rotunjime pe fețele lor.

   Deci acest ego al romanilor i-a afectat pe toți cei care erau sub conducerea lor. Atunci când aveți pe cineva ca ideal în fața voastră – oamenii privesc întotdeauna către cei care îi domină, acele persoane devenind idealul lor – începeți să absorbiți acel tip de caracter în interiorul vostru. De exemplu văzând o persoană binevoitoare, deveniți și voi la fel. Văzând pe cineva foarte egoist, care încearcă să pară superior, începeți să vă îngâmfați și voi. Vedeți lucrurile acestea zilnic: dacă șeful este o persoană foarte vanitoasă, toți din birou sunt la fel. În felul acesta i-au influențat romanii pe oameni în acele vremuri, creând propriile lor idealuri, iar oamenii au crezut că ei sunt idealul, că sunt cei mai buni, fiindcă aveau rezultate, după părerea lor. 

Erau atât de puternici, încât oamenii au crezut că asta e puterea, și de aceea au urmat metodele lor, mulți dintre ei nefiind nici măcar romani. Cealaltă parte, a oamenilor mai umili, a fost afectată pentru că ei au fost răniți, egoul lor a fost rănit. Așa că au devenit în egală măsură violenți, în sensul că au devenit atât de sensibili încât nu le mai puteai spune nimic pentru că începeau imediat să vocifereze – erau oameni înfricoșați. Acest tip de caracter este de asemenea foarte periculos, fiindcă vă poate cauza niște boli foarte grave: spre exemplu lepră. Oamenii cu acest tip de caracter pot dezvolta lepră.

  Dacă dezvoltați un temperament irascibil, prin care săriți la oameni, nervii ajung să fie absolut distruși, iar lepra este de fapt o boală a nervilor. Acei oameni care se mențin într-o stare atât de încordată și sar la fiecare persoană pe care o întâlnesc au mari probleme cu nervii. Și apoi un virus oribil, care creează lepra, atacă acești nervi. Virusul poate ataca nervii fiindcă ei devin foarte vulnerabili într-o persoană care sare astfel la ceilalți. Iată de ce lepra era atât de răspândită în acele timpuri – în acea zonă restrânsă erau atât de mulți leproși – fiindcă nervii lor erau zdruncinați. 

În acele circumstanțe s-a născut Christos. Dar El nu s-a născut doar pentru romani sau pentru cineva anume, ci s-a născut pentru întreaga lume. Fiindcă egoul oamenilor începuse să se dezvolte în acele vremuri și s-a dezvoltat chiar foarte mult la romani. Și asta a demarcat calea pe care mergeau ființele umane. Așadar ei trebuiau să fie controlați mai întâi, iar Christos a trebuit să vină în acele vremuri în care era nevoie să se stabilească un echilibru între ego și superego.

  Primul lucru care a fost spus despre Christos în toată muzica, în cântecele pe care le-ați ascultat, este: „Pace pe pământ”. El a venit pentru a crea pace pe pământ. Aveți pace în primul rând când sunteți în echilibru, și în al doilea rând – când sunteți realizați. Ambele condiții trebuie îndeplinite. Dacă doar vă primiți Realizarea și nu există un echilibru în voi, nu puteți avea pace. Dar pacea nu înseamnă în niciun caz o personalitate care dă înapoi, care fuge de situații, o persoană care evită, care nu vrea să înfrunte realitatea – nu înseamnă asta în niciun caz. Christos este reprezentat în picturi foarte diferit de modul în care era în realitate. El a fost cea mai puternică personalitate, cea mai sănătoasă persoană la care v-ați putea gândi. Și nu ar fi tolerat nicio absurditate. Nimeni nu și-ar fi permis să fie foarte familiar cu El. Dar nici El nu s-ar fi purtat familiar cu alții, desigur, fără discuție. Era plin de compasiune, extrem de drăguț, dar deopotrivă foarte puternic. Acesta este echilibrul.

   Deci a venit pe pământ pentru a crea pace în mintea noastră. Pe pământ nu există pace. De ce? Ce este greșit? Ființele umane sunt cele care nu au pace. Când veți avea această pace în voi? Cine este violent? Ființele umane sunt violente unele cu altele. Egoul a dezvoltat metode din ce în ce mai subtile, apoi au început să apară și atitudini provocatoare din superego, metode viclene din superego. Și așa a început conflictul. Iar în acele vremuri, pentru a învinge acel conflict, cel mai bun lucru a fost să se creeze un spațiu în Agnya, în centru, în conștiința fără gânduri. Iată de ce Christos a trebuit să vină pe pământ. Nașterea Lui este foarte, foarte simbolică. Fiindcă El nu este nimic altceva decât chaitanya, El nu este nimic altceva decât Cuvântul, așa cum îl numiți – „Logos” – nu știu ce alte cuvinte aveți în limba voastră, „Shabda” (cuvânt), cum mai este numit, „Omkara”. Trebuia să se nască în acest fel, pentru că El nu a avut corp grosier și trebuia să fie esența subtilului. Și asta pentru că întreaga lucrare era foarte subtilă, „sukshma”. De aceea s-a născut în acest fel. Este foarte poetic pentru cei care privesc această scenă, să îl vadă culcat într-un staul. Împăratul Cerurilor ar trebui să… 

(Shri Mataji vorbește despre un copil) În regulă. Face asta pentru a înțelege. Nu te apropia de asta. 

  Deci povestea nașterii lui Iisus este foarte interesantă. A fost foarte simbolic faptul că a venit pe lume într-un loc umil, pentru că oamenii erau atât de mândri de banii lor, atât de aroganți din cauza puterii pe care o aveau. Chiar și în ziua de azi toate țările creștine au această problemă. Este surprinzător că țările creștine sunt atât de arogante și atât de îmbătate de putere, că sunt atât de mândre de ele doar pentru că sunt bogate. Gândiți-vă, dacă țările creștine ar fi fost foarte sărace, credeți că ar fi avut probleme rasiale? Spre exemplu nu au probleme rasiale cu arabii. Niciuna. E atât de clar. Nu au probleme cu arabii. Ei nu au rasă, arabii nu au rasă, ei au bani, au rasa banilor. Numai oamenii lacomi de bani se pleacă în fața banilor. Nu au respect pentru nimic altceva decât pentru bani. 

Cei care au bani și se gândesc la bani sunt un alt lot care va ieși din ciclul evoluției. Deja sunt în acest proces. Al doilea lot sunt cei asemeni romanilor. Au decăzut și s-au pierdut pentru că erau îmbătați de putere. Au fost distruși de beția de putere, iar civilizațiile lor au fost ruinate, scoase din evoluție. Ați văzut Portugalia – veți fi uimiți – asta se întâmplă acolo. Egoul portughezilor era atât de mare, de necrezut, încât această țară este o țară ruinată. Nu mai există nimic în ea acum – doar clădirile mari, uriașe, pe care le vedeți, și despre care știți că au fost bogate cândva. Și nu mai există nimic altceva în afară de magazinele de antichități care nu sunt niciodată deschise.

   Acest tip de ego a înviat din nou iar asta s-a petrecut, imaginați-vă, în numele lui Christos. Imaginați-vă! Au cumpărat oameni pentru a-i converti la creștinism. Le-au dat bani – totul este o afacere, o afacere pe bani care continuă. Evreii la fel, apoi creștinii la fel. Iisus s-a născut într-un staul. Un mic copil, să fie pus într-o iesle, de către Shri Mahalakshmi însăși – asta întrece orice închipuire. Vedeți cât de simbolic este: Shri Mahalakshmi, nu Shri Lakshmi, ci Shri Mahalakshmi, să pună copilul într-o iesle! Niciun alt loc. Noi avem măcar Chelsham Road, Warwick Road, Bramham Gardens, Brompton Square. Dar Iisus s-a născut și a fost pus într-o iesle. Cel mai umil loc din această lume este o iesle, cel mai umil pătuț dintre toate. Cel care este mai presus de absolut a fost pus într-o iesle. Așadar ce facem noi? Noi credem că dacă vom dormi și noi într-un staul, vom deveni aidoma lui Christos. Există oameni care cred în astfel de lucruri fără sens. Ei cred că dacă au bani, dacă beau și fac tot felul de lucruri… Am întâlnit pe cineva într-o zi, complet beat, zăcând lângă o biserică. Spunea: „Sunt Christos, sunt Christos.” Trebuie să fi crezut că zăcea acolo pentru că era foarte umil. Acest tip de caricatură ridicolă a simbolului nașterii lui Iisus, atât de frumos de altfel, este urmat peste tot. 

  Deci cei aroganți și egoiști ar putea spune: „Dacă era Regele, de ce s-a născut într-un staul? De ce a fost ținut într-un staul?” Fiecare va avea propriul concept. Chiar și în India există oameni care sunt proști, nu înțelepți, și care spun că Iisus trebuie să fi avut multe karme rele dacă s-a născut așa. Fiindcă în concepția lor, karmele îți dau mai mulți bani; Dumnezeu nu este atât de lipsit de inteligență. Dacă faceți karme bune, deveniți oamenii lui Dumnezeu, deveniți căutători. Primiți binecuvântările lui Dumnezeu prin karmele voastre bune, deveniți oameni religioși, nu oameni cu bani care să meargă în baruri, irosindu-și viețile. Asta e ideea pe care o au, că făcând fapte bune devin bogați, și astfel devin chiar mai răi în viața următoare. Unii pot crede asta. Christos însă nu a făcut niciodată vreo karma. El însuși a fost în a-karma, deci nici nu se pune problema că ar fi putut fi pedepsit, fiindcă pentru El totul a fost ca o piesă de teatru – este foarte simbolic. Deci, un prunc pus într-un staul, unde nu are deloc confort. Ar putea fi vreun confort într-un staul? Gândiți-vă. Toate țările creștine sunt în goană după confort. Nu-i așa? Ceea ce considerăm neconfortabil ar trebui să devină confortabil.

   Creștinii n-ar trebui să caute niciodată confort, acesta fiind unul dintre mesajele nașterii lui Christos. Dacă totuși caută confort, atunci sunt departe de Christos, fiindcă El s-a născut într-un staul. Lui nu i s-a oferit niciun pic de confort. Asta nu înseamnă însă ca voi să vă retrageți într-un fel de locuință ridicolă – nu înseamnă nici asta; trebuie să vă arăt mereu și cealaltă extremă. Calea nu este să-L copiați; copiindu-L nu veți deveni Christos, ci absorbindu-i calitățile în interiorul vostru. Am cunoscut oameni care deși au trăit într-o cocină, odată ce trec la o viață mai bună, vor absolut tot ce n-au avut.

  Deci calea este cea de a absorbi calitățile umilinței și acceptării. Umilința și calitatea de a fi mulțumit în orice condiții. Oriunde sunteți, oricând. Unii sunt atât de stricți în privința timpului. Dacă așteaptă pe cineva la ora zece, și acea persoană din diverse motive întârzie cinci minute, încep să tune și să fulgere, nu pot tolera, nu pot suporta să aștepte cinci minute. Și dacă trebuie să aștepte zece minute, vor merge la bar și gata. Nu-și pot găsi liniștea decât dacă beau ceva. Asta este starea unei minți vulcanice. 

  Deci pacea trebuie să se nască în interior. Cum? Căutând confort veți deveni leneși. Veți fi somnolenți, veți fi apatici. Dar dacă nu căutați confort, atunci pacea se va naște în interiorul vostru. Fiindcă pentru propriul nostru confort, pentru confortul nostru egoist al acestui corp, îi chinuim pe toți ceilalți. Chiar zilele trecute v-am spus – doar în țările vestice se întâmplă asta, nu și în India – că dacă cineva doarme chiar și până la ora 12.00 ziua, nu poate fi trezit, considerându-se un act necuviincios. În India dacă cineva doarme peste ora 6.00, se va simți absolut rușinat. Se va scuza toată ziua, spunând: „Oh, Doamne, îmi pare rău că am dormit”. Este considerat un păcat să dormi mai târziu de ora 6.00 dimineața. E valabil pentru orice țară. 

Deci confortul nu are sfârșit. Nu are limite. Confortul vă acaparează. Ce este confortul? Să vedem – foarte simplu. Înțelesul profund al vieții simbolice a lui Christos este că de fapt confortul nu reprezintă altceva decât materia care pune stăpânire pe Spirit. Înțelegeți ideea? Dacă stați pe un scaun, atunci nu puteți sta pe pământ. Dacă stați pe o sofa, nu puteți sta pe scaun. Dacă stați pe catifea, atunci nu puteți sta pe un material ieftin. Materia pune întotdeauna stăpânire pe Spirit, iar El a fost Spiritul, deci ce importanță are dacă stă pe paie sau pe altceva? Este de necucerit. Niciun lucru material nu poate nemulțumi Spiritul. Altfel, vreau să spun că materia vă domină.

   Asta este ceea ce trebuie să înțelegeți: El a fost Spiritul, iar dacă trebuie să deveniți Spiritul, mai întâi încercați să renunțați la confort. Biciuiți-vă puțin corpul. Îmi pare rău să spun asta în ziua de Crăciun, pentru că și Iisus a fost biciuit. Dacă vă imaginați ziua în care S-a născut, pentru o mamă, să-și așeze pruncul într-o iesle dintr-un staul, este un sacrificiu imens. Cât de multe vreți să faceți pentru copiii voștri! Să-i îmbrăcați frumos și alte lucruri. Dar Iisus ca prunc a trebuit pus într-un staul, a fost pus într-un staul doar pentru ca voi oamenii să învățați că de fapt confortul vă acaparează Spiritul. 

Voi căutați confort tot timpul. Acesta este mesajul Lui pentru noi toți. Dacă doriți o cameră, vă gândiți: „Trebuie să am și o baie proprie”. Din nou confortul. „Dar soția mea? Unde va dormi?” Va dormi unde vor dormi și celelalte doamne. Iar tu vei dormi unde vor dormi și ceilalţi domni. Nimeni nu va muri din asta, fiți siguri, vă pot asigura. Sahaja Yoga dă foarte multă rezistență – foarte puțini oameni mor după ce vin la Sahaja Yoga! (râsete) Unii ar trebui. Dar nu o fac. Trăiesc în continuare, continuă să dea Realizarea, continuă să facă totul, continuă încă. Scapă din orice accident, ies cu bine din toate problemele și continuă să trăiască. Însă timpul este scurt și trebuie să profitați de el.

   Deci astăzi am vrut să vă spun acest lucru foarte concret. E frumos să vorbiți despre nașterea lui Christos, să fiți fericiți, să-i cântați, să intrați în această stare, dar în realitate e un lucru foarte simbolic pentru noi toți să știm că El a dormit într-un staul. Și un alt lucru simbolic este: ce i-am oferit noi? Ce i-a oferit lumea în acele vremuri? Un alt lucru simbolic este că tot ce i s-a oferit a fost un staul. Veți face același lucru cu Mama voastră? 

Este un lucru pe care trebuie să-l știți. Un staul este, până la urmă, un loc bun, nu captează nimic, nu are Nabhi stâng, Nabhi drept, nimic. Nu are toate aceste probleme. Nu are spini, nu are Agnya, nimeni nu-ți sfredelește stomacul. Altfel, imediat simți: „O, Doamne, nu vreau să mai văd.” Așadar voi sunteți ciulinii din acea iesle, care trebuie să devină lipsiți de orice asperitate, pentru a-i oferi confort lui Christos. Trebuie să deveniți atât de delicați și de drăguți, atât de curați și de puri, pentru că un nou prunc va fi pus în staul. Voi sunteți kushas (iarba) cu ciulini. Iar pentru un yoghin, există doar kushasana (culcuș de iarbă) – el stă doar pe kusha (iarbă). 

  Așadar Iisus a fost Yoghin și a venit pe kusha, pe fân. Dar acum, voi ce veți face? Pentru a-L primi în iesle – aceasta este ieslea. Mama pregătește ieslea astfel încât copilul să se simtă foarte fericit şi confortabil. Ciulinii: duritatea, încăpăţânarea, asprimea, urâțenia, toate trebuie înlăturate. Trebuie să spun că nașterea Lui e foarte, foarte simbolică. De ce? De ce? Nu vă gândiți? De ce s-a născut astfel? Oamenii pot da oricâte interpretări, dar Eu știu adevărul pentru că Eu am făcut acest lucru. Încerc să vă înmoi, să vă modelez. Uneori trebuie să fiu severă cu voi, alteori să Mă supăr pe voi, alteori să vă cert. Chiar în acest moment sunt unii al căror Vid captează atât de mult încât simt un sfredel în stomac. Nu Mă deranjează, pentru că Eu trebuie să fac asta. Sunt atât de fericită să înfrunt toate astea. Dar cum rămâne cu Iisus din interiorul nostru? Nu veți fi fericiți cu voi înşivă, cu ființa voastră, cu Spiritul, până când nu creați o iesle de ciulini foarte moi și catifelați. Voi înșivă nu vă veți bucura. Voi credeți că justificându-vă egourile, aroganța, justificând tot ce faceți împotriva celorlalți – unii sunt ocupați să facă bani din Sahaja Yoga, unii încearcă să-i înșele pe alții, unii spun minciuni, alții creează probleme, unii își bat soțiile, iar unele soții își provoacă soții – ce înseamnă toate astea? Noi făurim o iesle frumoasă pentru Christos, pentru a aduce pacea pe pământ. Trebuie să fim plini de pace! 

  Pentru a fi pașnici trebuie să fim umili, acesta este mesajul lui Christos: umilința. Dacă devenim umili, pacea se va instaura. „Umil” e un cuvânt bun dar nu știu dacă îi înțelegeți semnificația. „Umil” înseamnă să nu vă preocupe propriul confort, ci confortul celorlalți. Când îi puneți pe ceilalți înaintea voastră, atunci arătați umilință. Nu înseamnă să spuneți: „Vă mulțumesc foarte mult”. Ucizi pe cineva și apoi îi spui: „Îmi pare rău că te-am ucis” și atât. În limba engleză asta e tot. Odată ce ai spus: „Îmi pare rău” – s-a terminat. „Da, știu”. Cealaltă replică este: „Știu.” „De ce ai făcut asta?” „Știu.” Și cu asta s-a terminat. Dacă știe, atunci este în regulă, atunci nu merită nicio pedeapsă. Nu. Voi nu știți, că sunteți în totalitate Spiritul – atât de frumos. Trebuie să fiți cizelați, în regulă – asta este munca Mea. Trebuie să fiți curățați – asta este munca Mea, în regulă? Trezirea energiei Kundalini este munca Mea, de acord, dar menținerea ei trează este munca voastră. Dar dimpotrivă, uneori simt, pentru că Eu fac toate acestea, că efortul depus de voi este foarte, foarte slab. De exemplu, unii oameni încearcă să ajute India donând bani. Acei bani nu au fost câștigați de indieni. Cineva i-a donat și s-au construit cu ei niște fântâni. De la toate s-a furat și nu a mai rămas nimic din ele, deoarece fiind un lucru gratuit, nimeni nu vrea să aibă grijă de el. Este în natura umană. 

  Dacă nu munciți asiduu pentru menținerea voastră și lăsați asta doar în seama Mamei: „Oh, ne va vindeca! Să continuăm cu ceea ce vrem noi să facem. În definitiv, Mama va veni. Va avea grijă de noi. Putem să mai întârziem.” Iată de ce prezența Mea poate să nu fie atât de rodnică uneori. Prezența Mea în Anglia este benefică până la un punct, după care ar trebui să lipsesc pentru un timp. Vă iubesc foarte mult, știți asta – foarte mult. Anglia este inima Mea iar Eu trebuie să fiu aici. De data asta am vrut să sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou cu voi – a fost dorința Mea. Dar trebuie să vă fac să înțelegeți că trebuie să munciți din ce în ce mai asiduu pentru a vă menține curați. Scăpați de problemele voastre, înălțați-vă! Nu spuneți: „Da, Mamă, aşa este”. Tot timpul îmi raportați: „Mamă, încă mai captez. Vedeți, mi se întâmplă asta”, de parcă ar fi ceva cu care să vă lăudați. „Voi fi bine, trebuie să fiu bine. Mama a plecat acum dar când se va întoarce, voi fi cu totul alt om.” Odată, când am fost la Bombay, Raulbai nu a venit să Mă vadă timp de șapte zile; când era în Bombay venea întotdeauna să Mă vadă. Așa că am întrebat: „Ce e cu ea? Totul îi merge bine? Se simte bine? Atunci de ce nu a venit să Mă vadă?” Mă tot întrebam ce e cu ea. A venit să Mă vadă după șapte zile. Mi-a spus: „Mamă, îmi pare rău, n-am venit să vă văd fiindcă aveam blocaje. Am vrut să mă purific înainte de a veni în fața Dvs.” 

  Deci trebuie să vă curățați, trebuie să vă mențineți, trebuie să vă ridicați energia Kundalini, să veniți în colectivitate, în colectivitate. Aveți grijă unul de altul. Trebuie să sprijiniți Sahaja Yoghinii și nu pe alții, pe străini. Ei sunt străini, nu sunt de-ai noștri. Noi suntem Sahaja Yoghini iar cei ce încearcă să-i sprijine pe alții nu sunt Sahaja Yoghini. Ar fi mai bine pentru noi să iasă din Sahaja Yoga. Așa cum suntem, suntem între noi. Străinii sunt străini. Noi trebuie să ne iubim și să ne respectăm unii pe alții, ca sfinți. Nimeni nu trebuie să spună lucruri ofensatoare altcuiva – în niciun caz. Fiți buni, iubitori, plini de afecțiune. Înfrânați-vă limba! Fiți umili! Umilința, trebuie să dezvoltați umilință. Scrieți cu litere mari: FII UMIL! FII UMIL! FII UMIL! Și când veți deveni umili, pacea va domni și vă veți simți atât de bine. Nu e nimic greșit în a fi umil. Christos a mers până la acel punct în care a spus că dacă cineva te lovește pe un obraz să i-l întorci și pe celălalt. Fiți umili. Cu romanii nu a existat altă cale. Nu a fost o altă cale. De asemenea El a propovăduit prin toate mijloacele umilința. Fiți umili unul cu celălalt, asta e tot. Nu e nevoie să fiți umili cu ceilalți oameni, fiindcă nimeni nu-i mai poate tortura acum pe sfinți – s-a terminat, acea situație a luat sfârșit. Dar fiți umili unul cu celălalt, umili în nevoile voastre de trai. Asta nu înseamnă să deveniți persoane să deveniți persoane cu caractere ciudate. Nu înseamnă asta. Ar trebui să fiți decenți, cu bună-cuviință, așa cum a fost Christos pe vremea Lui.

   Trebuie să fiți umili. Încercați să vă modelați corpul, să-l faceți mai ușor, astfel încât să puteți sta oriunde, să puteți merge oriunde, să vă puteți așeza oriunde – sunteți toți tineri. Adaptați-vă oriunde. Dacă cineva are o cameră, ar trebui să spuneți: „În regulă, nu contează, pot sta pe coridor, nu-ți face probleme”. Dar ei vor sări primii – am văzut – la camera cu baie atașată. Câți dintre voi aveți cameră cu baie? Să vedem. Ridicați mâinile. Cei care locuiți în ashram. Ați face bine să renunțați. Ați face bine să renunțați. Vedeți sensul? Mai bine renunțați, renunțați cu toții la acele camere și stați în camere la comun. E în regulă pentru voi să stați separat fiind soț și soție, dar nu este nevoie să cereți o cameră cu baie. Voi trebuie să renunțați la confort pentru ceilalți, trebuie să asigurați confort celorlalți, nu vouă înșivă. Uneori sunt surprinsă că oamenii permit altora să mănânce orice. Este surprinzător egoismul lor. Dar după ce începeți să practicați Sahaja Yoga, vă schimbați. Vă bucurați să le asigurați altora confortul, să le spuneți cuvinte plăcute, cuvinte dulci – vă bucurați de asta. Lui Christos i s-a oferit un culcuș într-o iesle, iar El a venit să vă aline, să vă dea pace, a venit ca Mântuitor. Vă puteți imagina contrastul? 

  Voi sunteți acum salvatorii întregului univers, așa cum El a fost Mântuitorul. Dar nu puteți fi egoiști, nu puteți căuta confortul. Trebuie să fiți asemeni lui Christos. El a trăit oriunde: în pădure, în orice loc – muncind asiduu pentru oameni. Uneori nici măcar nu mânca. A trăit în orice circumstanțe, în orice condiții. Niciodată nu a cerut vreun confort – nimic. A fost tâmplar dar niciodată n-a purtat nici măcar mănuși. Aici aveți nevoie de mănuși. Vă trebuie șosete, încălțări, vă trebuie ustensile de bărbierit. El nu s-a bărbierit niciodată. Asta nu înseamnă că trebuie să vă lăsați barbă. Dar Iisus a fost o persoană foarte curată. A trăit însă cu minimum de necesități. 

Asta trebuie să faceți și voi: să reduceți din necesități. Știți că am absolut orice la care vă puteți gândi, dar pot trăi cu minimum posibil – pot trăi cu două sariuri și chiar cu unul singur uneori. Ar trebui să fiți capabili să trăiți cu minimum posibil – asta este ideea. Și ceea ce ar trebui să învățați din viața Lui este faptul că noi suntem mântuitorii din ziua de astăzi, iar Mântuitorul a trăit ca o persoană umilă, foarte distins și demn în comportamentul Său. Nu s-a comportat ca un cerșetor. Unii dintre voi așa sunteţi, așa vă comportați; când vorbiți, gesticulați astfel. Nu așa ar trebui să vă comportați, ci cu demnitate, cu maiestuozitate, cu seriozitate – așa ar trebui să vă manifestați. 

  În realitate, cei care sunt cu adevărat măreți, cei care sunt cu adevărat regali, nu au nevoie de nimic. Ce îi poate domina? Spuneți-Mi. Dacă ești împăratul acestei lumi, dacă știi că ești regina acestei lumi, ce este mai important decât asta? Ce confort te poate domina? Ce lucru material poate prinde în mreje o astfel de persoană? Fiindcă ea este mai presus de orice, este „badshah”(rege), este regele. Acesta este cu adevărat semnul unui rege – Regele Cerurilor – nu al Angliei sau al oricărui alt loc, ci al Cerurilor. Și asta sunteți voi – cetățeni ai împărăției Cerurilor. Pentru voi toate aceste lucruri ar trebui să fie absolut inutile. 

Ar trebui să vedeți frumusețea materiei, nu să încercați să o posedați. Frumusețea este confortul, nu ceea ce simte corpul vostru ca fiind confortabil. Oamenii nu știu cât confort interior ne oferă frumusețea, cât de consolatoare este. Și sunt sigură că astăzi când sărbătorim nașterea Sa, îl glorificăm acceptând un gen de Spirit martir, un Spirit prin care sunteți persoane dedicate, în care nu cereți nimic, ci dăruiți. Nu cereți nimic, ci dăruiți. Chiar și astăzi primesc scrisori de la unii care îmi scriu: „Vă rog, aș dori o slujbă. Mă puteți ajuta? Mi-o veți da?” Tot felul de astfel de lucruri. Pot fi tot felul de lucruri fără sens. Desigur, puteți avea toate acestea, dar cereți un singur lucru, și anume Spiritul. Odată ce cereți Spiritul, nimic nu este mai presus decât El. Și după aceea nu mai doriți nimic altceva, satisfacția voastră este completă. 

  Deci a celebra nașterea Lui și a vă bucura de acest moment înseamnă să vă bucurați de fapt de plenitudinea caracterului vostru. Dacă sunteți desăvârșiți, nu veți mai tânji după lucruri nepotrivite, nu-i așa? Dacă sunteți desăvârșiți, dacă sunteți complet plini, satisfăcuți, nu tânjiți după nimic, nu-i așa? Așa că bucurați-vă de desăvârșirea voastră, de deplinătatea, de plenitudinea voastră, de satisfacția voastră completă – bucurați-vă de toate astea. În cele din urmă, toate lucrurile generează un fel de satisfacție. Desigur, nu știu dacă vă mulțumesc cu adevărat, dar adevărata satisfacție din interiorul vostru este Spiritul. Bucurați-vă de El. 

Asta este pentru voi înșivă; în ceea ce îi privește pe ceilalți, voi sunteți un mângâietor pentru ei. Asta înseamnă că oricine vorbește cu voi să nu vină să-Mi spună: „Mamă, m-a rănit. M-am întâlnit cu un alt scorpion care m-a mușcat. L-am atins și m-a lovit.” Alinați-i pe ceilalți. Voi sunteți un instrument pentru a-i alina pe ceilalți. Credeți-Mă, asta sunteți! Alinați-i pe ceilalți. Deci cei care îi alină pe ceilalți nu se preocupă de propriul confort. Păstorii, oameni simpli, în acel frig – imaginaţi-vă, erau afară – și au avut viziunea Îngerului. Asta se poate întâmpla doar celor care sunt umili, care duc o viață umilă. El li s-a arătat lor. Iar cealaltă viziune a fost cea pe care au avut-o înțelepții.

   Deci numai oamenii umili și cei înțelepți – înțelepciune, bun-simț și înțelepciune. Cei lipsiți de înțelepciune n-ar putea nicicum înțelege, niciodată. Cei care sunt inteligenți și intelectuali nu sunt oameni înțelepți în niciun caz, sunt stupizi. Știți că sunt oameni stupizi. Înțelepciune. Deci cei trei înțelepți și păstorii sunt alte simboluri mărețe. Cei care vor înțelege Sahaja Yoga sunt oamenii simpli – păstorii. Iar ceilalți sunt înțelepții. Numai cei înțelepți pot înțelege Steaua. Atât de mulți trebuie să fi văzut Steaua. Înțelepți din Orient. Este adevărat – orientalii sunt mult mai înțelepți decât alți oameni, fără nicio îndoială. Dar de ce? Să vedem de ce sunt mai înțelepți. Orientalii sunt mai înțelepți până la un punct. În corpul vostru există Est și Vest. Estul este partea stângă, iar Vestul este partea dreaptă. Orientalii sunt pe partea stângă, mai aproape de inimă. Dar nu Extremul Orient cum ar fi japonezii – oameni oribili. Japonezii sunt oribili. Apoi toți acești oameni care vă vând droguri și astfel de lucruri – ei sunt cei mai răi dintre toți.  Dar cei care au cunoașterea și sunt pe partea stângă, combinația dintre cunoaștere și iubire, dintre cunoaștere și compasiune. 

Dacă o persoană nu are iubire, nu are compasiune, pur și simplu nu-i poți vorbi. Este ca un băț! Adică ce vibrații aș putea da unui băț uscat, spuneți-Mi? Un băț uscat, un băț uscat de la bun început. Ce vibrații pot da unui băț uscat? Ar trebui să mai aibă o parte verde, nu-i așa? Măcar o mică porțiune. Prea multă apă de asemenea îi poate dăuna – poate putrezi. Dar dacă este un băț complet uscat de la bun început – știți ce vreau să spun, știți cum sunt bețele uscate – atunci cum poți da vibrații unei astfel de persoane? Nu poți. Nu poți înălța o astfel de persoană. Deci primul lucru este iubirea, iar înțelepciunea vine prin iubire. Înțelepciunea nu vine prin inteligență, vine prin iubire. Când iubești pe cineva, primești lumina înțelepciunii. Gândind, nu puteți deveni niciodată înțelepți. Puteți deveni proști, absolut proști. Dar prin iubire puteți deveni foarte înțelepți. Și uneori văd că Sahaja Yoghinii spun lucruri foarte înțelepte, mărețe – dintr-odată spun ceva atât de dulce, atât de drăguț – și atunci îmi spun: „Asta era! Li s-a deschis inima”. Parfumul înțelepciunii vine din inimă. Iar venirea celor trei magi este simbolică. Cine erau Ei? Shri Brahma, Shri Vishnu și Shri Mahesha. Ei sunt cei ce au venit să-L vadă pe Iisus: Shri Brahma, Shri Vishnu și Shri Mahesha. Verificați vibrațiile. Fiindcă doar Ei îl puteau recunoaște – nu oamenii de rând. Romanii? În niciun caz. Așa că au venit Ei. 

  Deci trebuie să fim umili și înțelepți. Înțelepciunea este așa un diamant, are atât de multe fațete încât nu vi le pot descrie într-un timp atât de scurt. Într-o zi vă voi vorbi despre înțelepciune. Dar este în întregime bun-simț, atât de dulce, atât de frumoasă, unde să spui un anumit lucru, cum să schimbi subiectul, când să te afirmi mai mult, în ce situație să acționezi cu fermitate, când să fii manierat și când să fii dur, când să strigi la oameni și când să fii tăcut, umil și drăguț. O astfel de judecată, asta este înțelepciunea, vedeți. Este centrul gravitației și pentru a-l atinge trebuie să renunțați la comportamentul vostru extrem. Încăpățânarea este primul lucru la care trebuie să renunțați, fiind un obstacol în calea înțelepciunii depline. 

Un fiu asemeni lui Christos este așa o mare binecuvântare. Vreau să spun că îți dă atâta încredere, există așa o „adhara”(temelie), o relație perfectă, fără niciun fel de probleme, să ai un asemenea Fiu, complet supus, absolut obedient și plin de umilință, cu o înțelegere deplină a Ființei Mele. Nicio problemă, de nicio natură. Voi sunteți cu toții copiii Mei, creați după asemănarea Lui, după modelul în care L-am creat pe Shri Ganesha. Sunt mândră de voi, de copiii Mei. Ridicați-vă la acel nivel. Aveți un exemplu deja creat pentru voi. În fața voastră este Christos, îl puteți vedea. Ce sprijin a fost! Și nu s-a plâns niciodată de nimic. Nu s-a supărat, El nu s-ar fi supărat niciodată – imposibil. Nu Mi-ar spune niciodată: „Sunt supărat” – acest cuvânt nu există în vocabularul celor înțelepți. 

  Voi înșivă cum ați putea fi supărați când sunteți puși în regulă odată pentru totdeauna? Două cuvinte trebuie să iasă din vocabularul multor Sahaja Yoghini: „problemă și supărare”. Rezolvați problemele, găsiți soluțiile. Nicio problemă, doar soluții. Așa trebuie să fie un fiu pentru o mamă, astfel încât ea să depindă de el, în mod absolut, fără nicio problemă, absolut niciuna. Vreau să spun că dacă ai un fiu asemeni lui Christos, cum ai putea să îți faci griji? Chiar și cuvintele pe care le-a rostit: „Priviți la Mama” sunt o mantră. Este cea mai puternică mantră pe care o folosesc. Când atenția voastră este împrăștiată, vă spun această mantră – este ca o comandă! Şi a spus-o atât de umil, atât de umil: „Priviți!” „Priviți” nu înseamnă „Iată” – nu – este un mod foarte umil de a te adresa. „Priviți!” – pentru că este ceva glorios, ceva măreț – priviți-l, acceptați-l, înțelegeți-l. A fost o înțelegere atât de reciprocă de sprijin și iubire care ar trebui să existe și între noi. Fără secrete, fără formalități, fără exclusivități. 

Fără exclusivități – trebuie să ne bucurăm împreună. Acum trebuie să renunțați la toate ideile voastre de a vă bucura în particular. Vacanța să fie atunci când sunteți în compania tuturor; fără vacanțe în absența Sahaja Yoghinilor. Trebuie să renunțați la toate aceste lucruri, pentru că reprezintă un comportament anti-Christ. El nu a avut niciodată vacanță, niciodată. Aceasta este o vacanță. Holiday (vacanță) – vine de la expresia „holy day” (zi sfântă). Fiecare zi, fiecare moment care este petrecut în compania lui Iisus este o „zi sfântă” – o vacanță. 

  Deci Iisus a fost redus la Spirit, apoi Spiritul redus la spirite și spiritele la alte lucruri. Sunt sigură – vreau să spun că ființele umane sunt foarte pricepute la așa ceva: să devieze de la calea dreaptă și să sară direct în șanțuri. Trebuie să fi făcut asta așa de frumos! De aceea avem nevoie de înțelepciune, de înțelepciune – tot timpul înțelepciune. Un om înțelept nu este niciodată viclean, niciodată tăios. Are un mod de a fi pe care nu îl pot descrie de asemenea. Și cine este cel mai înțelept dintre înțelepți? Este Shri Ganesha. Cine este întruchiparea înțelepciunii? Cereți-i Lui înțelepciune. El vă dă înțelepciunea de a face orice. Cereți-i înțelepciune! Astăzi Mă gândesc la câte sărbători de Crăciun am petrecut și nu v-am vorbit niciodată atât de mult despre Christos, într-un mod atât de intim. Așa o relație, așa o relaţie, atât de apropiată şi atât de îndepărtată de asemenea – pentru că El știa cine sunt. Acea atitudine de venerare, acel respect, acea umilință sunt greu de găsit la orice discipol, chiar și un discipol care este propriul tău fiu! O persoană atât de apropiată, dar care are în același timp o înțelegere completă. Această stare de a fi una cu Mine trebuie dezvoltată. Treptat o dezvoltați cu toții, știu, dar acesta este secolul vitezei și trebuie să accelerăm mai mult în direcția corectă.

   Așadar, așa cum ați dorit, avem un Crăciun alb afară. Apoi, așa cum ați dorit: „Spală-mă și voi fi mai alb ca zăpada”, sunteți binecuvântați. Gândiți-vă la toate lucrurile frumoase pe care le-am făcut împreună și la cele pe care le vom face împreună de acum încolo. În felul acesta vă rezolvați problemele trecute și viitoare. Iisus a venit pe pământ pentru a extinde prezentul în viața voastră. Deci de Christos, care este Christos din prezent, Christos din ziua de azi, care s-a născut în voi, de El trebuie să aveți grijă. Nu Christos din Biblie, ci Christos din inima voastră, care s-a născut în voi – de El trebuie să aveți grijă. Biblia este atât de simbolică încât le va lua ani și ani oamenilor să o înțeleagă. Este prea simbolică pentru voi. Cel puțin voi o puteți înțelege, însă alte ființe umane nu o pot înțelege. Deci prin propriul vostru Spirit trebuie să înțelegeți că trebuie să aveți grijă de Christos cel care s-a născut în voi. Așezați-L într-o inimă foarte blândă, căci dacă aveți spini… El este o Ființă colectivă. Dacă afectați colectivitatea, atunci El va fi afectat de asemenea. Aveți grijă de El.

   Deci se spune: „Crăciun fericit”, însemnând să te bucuri – e un moment al bucuriei. Din pace vine bucuria, lumina bucuriei, fericirea. Doresc ca întreaga lume, toate națiunile să aibă pace, să înțeleagă și să renunțe la toate disputele, la toate falsele lupte pentru bani și pentru putere, la toate ideile greșite că sunt diferiți unii de ceilalți să vină cu toții sub stindardul Sahaja Yogăi, și să intre în Împărăția lui Dumnezeu, unde sunt invitați cu tot respectul și cu toată iubirea. Doresc pace tuturor țărilor, tuturor ființelor umane, în familiile lor, în inimile lor și copiilor lor. Fie ca pacea să fie cu ei toți, fie ca inimile lor să emită pace, fie ca vorbele pe care le rostesc să fie pline de pace, fie ca ochii lor să nu vadă nimic altceva decât pace. Totul trebuie să se schimbe; o schimbare foarte mare trebuie să se petreacă. Întregul univers trebuie să ia un curs diferit. Tot ce înseamnă ură, tot ce este detestabil, urât trebuie să dispară iar pacea trebuie să domnească. Nu este pacea celor morți ci pacea celor vii, pacea care trebuie să vină – pacea celor înțelepți. Vă binecuvântez pe toți să fiți canalele acestei păci, canale frumoase ale acestei păci, canalele ei glorioase, să fiți copiii minunaţi ai Mamei voastre, care este atât de mândră de voi. 

 Dumnezeu să vă binecuvânteze!