Shri Ganesha Puja
Bun! Mai întâi aş vrea să vă vorbesc despre semnificaţia pe care-o are puja. Există două aspecte. Unul e faptul că aveţi propriile zeităţi în interiorul vostru. Şi aceste zeităţi trebuie trezite în interiorul vostru. Zeităţile sunt aspecte diferite ale Lui Dumnezeu unic. Deci, pe de o parte, există zeităţi, adică aspecte ale Lui Dumnezeu, care sunt trezite tot timpul. Pe de altă parte, aveţi propriile voastre zeităţi care uneori sunt trezite, uneori sunt trezite pe jumătate, alteori adormite, iar alteori bolnave. Aşadar, trebuie să folosiţi două metode: una e aceea de a le face pe plac zeităţilor Lui Dumnezeu, de a le ruga să binecuvânteze zeităţile voastre sau de a le ruga să vă trezească zeităţile. Prin urmare, a face puja înseamnă că, atunci când oferiţi ceea ce aveţi de oferit, orice oferiţi însemnând – să zicem, flori – dacă vreţi să-I oferiţi flori Lui Dumnezeu, nu trebuie să spuneţi nimic, trebuie doar să oferiţi, adică: „Aceasta este pentru Tine.” Oricine înţelege ce înseamnă a oferi, pentru asta nu trebuie nici măcar să aveţi grai. Chiar şi un nevăzător, dacă vrea să ofere ceva, poate pur şi simplu să dea în felul acesta. Şi acea expresie este suficient de convingătoare că el poate oferi. Nu trebuie să spuneţi nimic. Aşadar, când oferiţi o floare Lui Dumnezeu, chiar dacă nu spuneţi o mantra, acea floare este dată – bun! Problema e dacă ea este acceptată sau nu. Însă acum, când sunteţi suflete Realizate şi oferiţi ceva, acest lucru este primit de Dumnezeu, chiar dacă nu spuneţi nimic. Primiţi vreo răsplată pentru asta?
După Realizare, când oferiţi ceva Lui Dumnezeu, El acceptă, pentru că vine de la un suflet Realizat, prin urmare El acceptă. Cum suntem binecuvântaţi de Dumnezeu, când Îi dăm o floare? Dacă nu spuneţi nimic şi doar oferiţi o floare, atunci s-ar putea să fiţi răsplătiţi automat cu multe flori în timpul vieţii. Sau, indiferent ce lucruri materiale oferiţi, s-ar putea să fiţi binecuvântaţi pe plan material. Apoi, în mod mai subtil, dacă spuneţi ceva, aşa cum spuneţi, umil, când oferiţi cuiva: „Aş fi foarte fericit, dacă ai accepta asta”, ar putea exista rezultate chiar mai subtile, şi care ar putea fi de anvergură mult mai mare sau, poate, mult mai profunde. Voi faceţi ceva simbolic, care este foarte… chiar esenţa, principiul unui lucru. Aşa cum florile sunt… ele reprezintă principiul Mamei Pământ. Ei bine, semnificaţia simbolică a tuturor lucrurilor pe care le putem oferi lui Dumnezeu a fost descoperită prin meditaţie. Deci se folosesc cinci lucruri numite panchamruta, aşa cum avem aici. Pentru că, dacă aţi ajuns la principiu, atunci aţi ajuns cu adevărat la Întreg, pentru că bunăstarea spirituală este o bunăstare sub toate aspectele. Nu este doar parţială, adică bunăstarea voastră materială, sau bunăstarea fizică, sau bunăstarea emoţională, sau bunăstarea mentală; este o bunăstare integrală, în perfect echilibru cu Totalitatea. Când oferiţi alte lucruri precum acelea pe care le numiţi akshadas, noi le spunem… cum se numeşte? Turmeric – orez cu turmeric, vedeţi acest lucru de culoare galbenă. Când oferiţi asta, ştiţi, galbenul este culoarea chakrei Swadishthan. Iar orezul place tuturor zeilor. Ei bine, există un şiretlic, pentru că e un şiretlic omenesc. Zeilor le place acest lucru, aşa că se pune turmeric în orez şi acest lucru înseamnă: „Noi vă oferim acest orez colorat în galben” – însemnând: „Să ne daţi binecuvântările creativităţii noastre.” Când îl mâncaţi, va izvorî mai multă creativitate şi vom fi binecuvântaţi de acea zeitate – e un şiretlic.
Vedeţi, puja este în întregime un şiretlic al oamenilor sfinţi, o modalitate de a-L păcăli pe Dumnezeu, ca să dea mai multe binecuvântări! Dar tot ce-I place Lui Dumnezeu trebuie să fie auspicios şi sfânt. La urma urmei e pentru sfinţenia celor sfinţi şi pentru inimile lor curate. Puja nu poate fi făcută de către cineva care nu e un suflet Realizat. Şi cel care predică trebuie să fie un suflet Realizat, cel care face namaz trebuie să fie un suflet Realizat, cel care spune rugăciunile trebuie să fie un suflet Realizat. Aşadar, toate instrumentele folosite trebuie să fie venerate, în sensul că ele trebuie să fie lucruri sfinte, trebuie respectate. Nu se poate folosi orice – să zicem, ceva folosit în baie nu se poate folosi şi la puja, e absurd. Trei lucruri sunt foarte importante. Unul este ghatah care înseamnă „vas” – vasul care o conţine pe Kundalini, vasul care conţine dorinţa primordială din noi de a ajunge la Dumnezeu – trebuie venerată mai întâi, dorinţa noastră. Este ghatah, cea făcută aici. Şi partea de deasupra este numită shripala. Shripala înseamnă că şi ea conţine apă, vedeţi, adică această nucă de cocos are, este, reprezintă – nuca de cocos reprezintă acelaşi lucru. În formă mai subtilă, aceasta este apa din toate râurile din lume, râurile. Iar nuca de cocos este apa din toate oceanele. Apa oceanelor sau a mărilor se ridică prin trunchiul cocotierului, şi devine apă dulce în nuca de cocos. Este ceva simbolic.
Deci acesta este vasul numit ghatah-puja, acesta este ghatah-puja. Nu vreau să intru azi în detalii, pentru că trebuie să vorbim despre Ganesha. Acelaşi lucru este – avem apa, în regulă. Apoi trebuie să venerăm mantra şi shankar acestea două reprezintă sunetul. Scoica. De fapt, shankar reprezintă eterul. Apoi avem deepa, însemnând ce? Este lumina, reprezintă elementul lumină, numit tejas. În mod obişnuit, Zeiţei i se mai oferă un evantai, ce reprezintă elementul aer. În acest fel li se face pe plac mai întâi tuturor celor cinci elemente, înainte de folosirea lor. Deci esenţele celor cinci elemente sau esenţele cauzale ale celor cinci elemente trebuie mulţumite, ca ele să susţină puja. Mai există tot felul de alte lucruri, cum ar fi zeităţile familiei: poate că în familia voastră sunt venerate unele zeităţi. Nici ele nu trebuie să deranjeze puja în acest moment; sau poate strămoşii, care nu mai sunt în viaţă. Toate aceste lucruri trebuie să fie domolite, trebuie să li se spună că aceasta este o puja şi că nu trebuie să ne deranjeze în acest timp. Înseamnă că nu trebuie să vină nici gânduri, gândurile lor sau orice perturbare din partea lor. Deci mai întâi, trebuie liniştite toate lucrurile. Acesta este un aspect despre care v-am vorbit pe scurt, pentru că este un subiect vast. Dacă ar fi să vorbesc despre asta, mi-ar trebui de trei ori câte trei ore şi tot n-ar fi suficient.
Trecem acum la al doilea aspect – întrebarea pe care v-am pus-o: ce beneficii aveţi voi din asta? Deci, pe lângă această tehnică, pentru a obţine cel mai bun efect al binecuvântărilor sau cea mai bună curgere a Harului în interiorul nostru, spunem mantre. Sunetul mantrelor, sunetul, sunetul rezonează în fiinţa Lui Dumnezeu. Apoi sunetele rezonează din nou în chakrele noastre şi atunci chakrele încep să se deschidă mai mult. Astfel este primită curgerea Harului lui Dumnezeu. Dar numai un suflet Realizat trebuie să rostească o mantra. Deoarece, fără conexiune, cum să ajungă ea la Dumnezeu? E un cerc vicios. Ei bine, unii pot spune: „Mamă, nu poţi primi Realizarea până când nu primeşti Harul lui Dumnezeu. Iar chakrele nu se vor deschide prin mijlocirea unei persoane care nu este un suflet Realizat. Şi fără deschiderea chakrelor, nu poţi primi Realizarea.” Iată cum intervine jocul Mamei, şi al tuturor sfinţilor, aşa cum sunteţi voi. Aş spune că Sahaja Yoghinii trebuie să spargă acest cerc vicios. Voi înşivă trebuie s-O ridicaţi pe Kundalini. Odată ce O ridicaţi pe Kundalini, Kundalini deschide puţin chakrele, pentru că aţi dat chakrelor vibraţiile voastre. Aşadar, odată ce Ea ştie că în spatele căutătorului se află un Sahaja Yoghin, Ea se ridică. Ştie că sunteţi fraţii şi surorile ei şi că aparţineţi aceleiaşi familii ca Ea. Ea cunoaşte terenul pe care trebuie să crească, vedeţi, deci Ea simte asta şi atunci se înalţă cu demnitate. Iată cum sparge Ea acest cerc vicios. Iată de ce, la început nu le vorbim despre mantre, pentru că, în mantre, trebuie să mă acceptaţi pe Mine ca zeitate.
La această încarnare a Mea este obligatoriu să Mă recunoaşteţi; pentru că Timpul Învierii – îl putem numi aşa, sau Judecata de Apoi – este ceva foarte dificil. Iniţial Realizarea trebuie să fie dată fără ca oamenii să Mă recunoască. Dar nu celor care Mă resping sau Mă insultă. Aceştia nu pot primi sub nicio formă Realizarea, orice-aţi face. Chiar după Realizare, dacă oamenii încep să gândească împotriva Mea, vibraţiile vor înceta din cauza Sahasrarei. Iar inima trebuie să fie în deplină armonie cu Mine, altfel Sahasrara se închide. Oamenii simpli, care au inima deschisă în totalitate, vedeţi, astfel de oameni Mă înţeleg foarte bine şi, pur şi simplu, Mă pun în inima lor. După Realizare, după ce au dobândit înţelegerea Sahaja Yoga prin activitate mentală, şi intelectualii Mă înţeleg şi Mă recunosc oarecum pe ocolite. După puja, când ei primesc binecuvântări într-o stare de mare beatitudine pe care o ating, înţeleg şi valoarea pujei – ulterior. In India, unde sistemul pujei există prin tradiţie şi a fost păstrat vreme îndelungată, ei o înţeleg fără niciun proces mental. Dar când întâlnesc un intelectual care a devenit sahaja Yoghin, vedeţi, ei nu-l pot înţelege. Nu vor să asculte toată sporovăiala produsă de activitatea creierului. Iar unii dintre ei, care încearcă o oarecare occidentalizare – încearcă, vedeţi – capătă un complex de inferioritate şi merg spre stânga. Dar nu e nevoie să înţelegi asta cu mentalul, adică să analizezi tot timpul printr-un proces mental, apoi să înţelegi totul, ca ulterior să devii un Sahaja Yoghin cu inima deschisă – este ceva mai degrabă foarte întortocheat. Dar ce să-i faci? Au pornit pe acea cale, aşa că trebuie să meargă pe acolo. Pentru că ei, chiar dacă devin Sahaja Yoghini, încep să pună întrebări şi să se gândească la asta şi să-şi facă griji. Astfel că falşii guru îi hipnotizează şi profită din asta.
Aşadar nu trebuie să vă simţiţi stânjeniţi. Dacă vreţi să analizaţi, faceţi-o, pentru că Eu nu pot să vă reduc viteza, n-o să vă hipnotizez. În Sahaja Yoga libertatea trebuie respectată. Dar nu permitem ca la puja să vină oameni care n-au dobândit un anumit nivel de înţelegere mentală a Sahaja Yoga – vorbesc despre occidentali, nu despre cei din India; aici există o restricţie. Pentru că, în India, dacă nu le explic ceva, nu vor să afle. Ştiu că vor primi vibraţii. Ştiu deja despre vibraţii, aşa că nu trebuie să le spun: „Veţi primi mai multe vibraţii.” Dacă primesc mai multe vibraţii, ştiu că Eu sunt Adi Shakti. Asta-i tot, nu trebuie să le explic. Aşa cum voi puteţi recunoaşte cel mai bun vin, ei pot recunoaşte omul adevărat. Cunosc gustul acestui lucru. Odată, la puja, au fost în jur de şase mii de oameni care mi-au atins Picioarele. Aşa că am spus: „La puja, vă rog, oamenii nu trebuie să-Mi atingă Picioarele.” Eu însămi am spus asta, dar ei au crezut că Dhumal a sugerat asta, aşa că s-au supărat pe el. I-au spus: „Vrei să iei numai tu toate binecuvântările de la Picioarele Mamei şi nu ne laşi şi pe noi!” şi i-au făcut viaţa amară. Alt lucru este că, vedeţi, în Occident, n-am făcut niciodată panchamruta cu Picioarele, ci cu mâinile, pentru că aici oamenii consideră picioarele ceva murdar, şi nu trebuie să avem panchamruta de la picioare, vedeţi. Dar, de fapt, Picioarele sunt foarte puternice, şi nu pot fi niciodată murdare. De exemplu, fluviul Gange are vibraţii. Dacă luaţi apă din Gange, vedeţi că ea nu e niciodată murdară. Dimpotrivă, indiferent ce se află în ea, pentru că nu se menţine curată, orice impuritate din ea se decantează şi nu o murdăreşte deloc. Este o apă foarte curată, vibrată tot timpul.
Deci trebuie să înţelegeţi că ceva pur, ceva care răspunde de puritate, care este sursa purităţii, poate curăţa orice impuritate. Deci cum poate fi impur? Dar dacă gândiţi cu creierul, care este foarte limitat, nu puteţi concepe ceva care e întruchiparea purităţii. Acum e momentul în care cred c-ar trebui să vorbesc despre Absolut. Acesta este Shri Ganesha. Astăzi este puja Lui. Este extraordinar că facem această puja la Geneva, în Elveţia. Cred că Geneva este Inima dreaptă. Într-un fel, este exact pe dos. Aici viaţa fiecăruia este o tragedie în genul Ramayanei. De aceea este foarte important ca Shri Ganesha să fie venerat aici. Shri Ganesha, aşa cum ştiţi, este întruchiparea inocenţei. Culoarea lui Shri Ganesha este roşu sau oranj. Deoarece prima culoare pe care o vede copilul când e conceput ca fetus, este portocaliul peretelui roşu al pântecelui mamei. Acesta este sângele. În Sahaja Yoga aţi învăţat că fiecare acţiune produce o reacţiune, care acţionează. Culoarea lui Ganesha cel originar – îl putem numi primordial – este chiar cea a lutului, pentru că el este făcut din Mama Pământ. Când Gauri, Mama lui Ganesha, l-a creat ca să-i protejeze castitatea pe când făcea baie, l-a colorat în roşu, pentru ca toată lumea să poată vedea că acolo stă cineva ca s-o protejeze. Deci când fetusul vede în jurul lui culoarea roşie, absoarbe acea culoare, aşa încât Ganesha al vostru se colorează în roşu în aceeaşi manieră frumoasă. Pur şi simplu există o reacţie la culoarea roşie, care acţionează; aceasta înseamnă că roşul lui Shri Ganesha, cel care are culoarea roşie a lui Shri Ganesha îi înspăimântă pe ceilalţi. Ei ştiu că acolo stă un Ganesha, o personalitate pură, castă, cu toată impetuozitatea lui Shri Ganesha. Acest Ganesha, în copilărie, aşa cum vedeţi, când se naşte copilul, copiii sunt extrem de protectori sau aprigi – se poate spune – împotriva oricui le atacă inocenţa. Când sunt foarte mici, nici măcar nu sunt conştienţi de asta.
Dar treptat, pe măsură ce încep să crească, devin foarte conştienţi şi nu le place să fie dezbrăcaţi în prezenţa altora, devin foarte sfioşi în privinţa inocenţei lor. Adică nu sfioşi, sfiala nu se referă la goliciunea lor – nu sfioşi de goliciunea lor, ci ca inocenţa lor să nu fie atacată. Dacă inocenţa nu le este afectată şi sunt puri, închid ochii atunci când văd o femeie dezbrăcată. Nu le place să vadă o femeie dezbrăcată sau un bărbat dezbrăcat. Este o înţelegere înnăscută, o înţelegere intuitivă faptul că e important să-şi păstreze inocenţa. Ce este inocenţa din interiorul nostru? Ce face ea pentru noi? Aşa cum v-am spus deja, ne dă înţelepciune. Cu egoul facem tot felul de lucruri absurde; aşa cum v-am povestit despre preşedinte şi despre mulţi alţii de acea vârstă şi de acel nivel social înalt – asta se întâmplă deoarece Ganesha lipseşte cu desăvârşire. Ne-am dus la Brighton unde există o plajă, un fel de plajă unde se poate face nudism. Şi menajera mea – e inocentă, vedeţi – ne-am dus acolo şi ea nu putea înţelege. M-a întrebat: „Dar de ce fac asta?” Dar aşa cum constataţi, în Occident e greu să găseşti o persoană cu adevărat înţeleaptă. Puteţi spune că oamenii sunt super-educaţi şi sunt foarte bine dotaţi cu altă înţelegere a aspectului material al vieţii şi toate celelalte. Dar în ceea ce priveşte înţelepciunea, ştiţi, vreau să spun că te şochează felul lor de a fi. Pur şi simplu nu înţeleg care-i înţelepciunea din spatele acestui lucru. Pentru că toată înţelepciunea lor nu e nimic altceva decât sex. Se gândesc tot timpul la sex şi vor tot timpul să înţeleagă toate absurdităţile legate de sex. Dacă începi să te gândeşti la sex, inocenţa ta va fi distrusă imediat, pentru că nu-ţi poţi folosi inteligenţa pentru sex. Eu nu înţeleg înţelepciunea de a explica raţional sexul. Acesta e un lucru aşa de spontan! Şi dacă vă gândiţi la el, vă bucuraţi mai mult de el? Oare cum puteţi? E ca şi cum am spune că putem, gândind, să prefacem o floare într-un fruct. Şi cel mai serios lucru este că, deşi spuneţi „pot” desigur, nu puteţi gândi aşa, aşa sper! – totuşi nu puteţi transforma o floare într-un fruct, sper! Dar unii cred: „Eu pot să deplasez” să zicem, de exemplu, acest lucru de aici – acolo, pot să-l deplasez cu mintea.” Sau să materializeze lucruri.
Deci ştiţi că puteţi face, credeţi că puteţi face, pentru că unii au făcut asta. Dar, ca Sahaja Yoghini, ştiţi că acest lucru e făcut de bhoots, de spirite moarte; ele fac asta pentru voi, deoarece sunt nişte băgăreţe interesate să vă ajute. Ei bine, acelaşi lucru se întâmplă şi în privinţa sexului. Când vreţi să aveţi sex prin căutările voastre intelectuale, căpătaţi numai bhoots care fac asta pentru voi. Pentru că, atunci când proiectaţi prea mult cu mintea, intraţi în zone unde îi captaţi. Şi ei sunt uneori foarte vicleni, uneori depravaţi, uneori agresivi, astfel că adunaţi tot felul de lucruri şi rezultatul este că sexul devine un nonsens. Aşa de mulţi oameni depravaţi sunt satisfăcuţi că vă atacă, iar voi deveniţi aşa de ahtiaţi după sex, încât chiar dacă violaţi o sută de femei, tot nu sunteţi satisfăcuţi, sau veţi suferi de impotenţa cea mai gravă. Vreau să spun că rămâneţi tot timpul nesatisfăcuţi. Toţi aceşti oameni când mor, devin şi ei acelaşi soi de bhoots care aşteaptă să apară cineva preocupat de sex ca să sară pe el. Persoanele inocente pot să nu aibă nicio activitate sexuală timp de mulţi ani, chiar după căsătorie, pentru că sunt foarte inocente. Aşa ar putea sta lucrurile şi cu cei care sunt precum copiii. Dar aici e o ştiinţă încă din copilărie – imaginaţi-vă! Ce rost are? Oare animalele trebuie să înveţe ceva despre sex în copilărie? Deşi fac şi ele pui! (Tu ai spus?)
Deci nu ascetismul este ceea ce vă învăţ. În primul rând, inocenţa este protectoare şi roşie, să zicem, până la vârsta de cel mult cincizeci ani. Apoi treptat, dacă persoana se maturizează normal, nu la cei stupizi, ci la cei care se maturizează corect, după vârsta de cincizeci de ani, începe să devină portocaliu. Devine portocaliu. Asta înseamnă că atunci când vă căsătoriţi, culoarea roşie dispare şi devine, începe să devină portocaliu. Înseamnă că s-a încheiat protecţia, în sensul că virginitatea trebuie păstrată înainte de căsătorie. Până când întâlniţi persoana cu care urmează să vă căsătoriţi, culoarea roşie este protecţia virginităţii. Apoi, odată căsătoriţi, protecţia nu mai este necesară. Dar trebuie să fie îndreptată numai spre o persoană, adică soţul sau soţia. Atunci are loc maturizarea corectă şi, cu timpul, pe la vârsta de cincizeci de ani, devine portocaliu – însemnând că există detaşare. Nu mai simţiţi nevoia de a avea o viaţă sexuală. Nici nu mai e nevoie. Şi atunci dobândiţi aşa-numita inocenţă corect maturizată, care poate fi comparată cu un vas de lut bine ars. Deci bătrâneţea este cu adevărat vârsta de aur, la care o persoană a dobândit acea înţelepciune, care străluceşte prin comportamentul ei perfect. Dar pentru ce, din nou, de ce să avem această maturitate, de ce să avem această inocenţă? Din nou, pentru că sunteţi fiinţe raţionale, puteţi pune întrebarea „de ce?”. Inocenţa este calea prin care îi faceţi pe ceilalţi să se amuze, prin care creaţi glume. Hazul este creat numai prin inocenţă. Şi inocenţa este, de asemenea, singura cale prin care puteţi să radiaţi hazul. Imaginaţi-vă această lume fără nicun fel de amuzament – ce s-ar întâmpla? Dar oamenii confundă prea mult amuzamentul şi plăcerea. Plăcerea este frumoasă la început şi îngrozitoare la sfârşit. Dar amuzamentul este o adevărată comoară. De ceva plin de haz vă amintiţi toată viaţa, le puteţi povesti şi altora, este o întruchipare a hazului! În franceză nu există corespondent pentru cuvântul „fun”(amuzament)! – Imaginaţi-vă, deşi franceza este o limbă plină de diplomaţie, nu are corespondent pentru „haz”! Vă voi da un exemplu simplu al modului cum creează copiii amuzament din ceva. Ei transformă totul într-o distracţie. Chiar şi atunci când vorbesc sau spun ceva, creează atâta haz!
Zilele trecute, nepoata mea cea mai mică, Anupama – are abia şase ani – se juca: a ajuns undeva în podul casei după care noi am auzit o bufnitură puternică. Iar fiica mea – care este o mamă exagerată, care-şi face întotdeauna griji pentru copiii ei. Hazliu, nu-i aşa? nici măcar nu putea să se mişte, înţelegeţi, picioarele îi erau ca de plumb de grijă şi nu putea merge să vadă ce s-a întâmplat. Aşa că a strigat fetiţa, iar ea a coborât în fugă, nevătămată. Aşa că a ţipat la ea, spunându-i: „Ce s-a întâmplat? Unde te-ai dus? De ce te-ai urcat acolo?” A început să ţipe la ea. Fetiţa a privit-o foarte derutată, a aşteptat să nu mai ţipe şi a spus foarte calmă: „N-am venit aici tocmai din Riadh, ca să mor!” Există aşa de multe lucruri demne de-a fi notate – totul este amuzant şi se vede hazul firesc în toate lucrurile.
Vedeţi, sunt aşa de multe lucruri pe care puteţi să le scrieţi despre toţi copiii care sunt aici, despre lucrurile frumoase pe care le fac şi despre sclipirile poznaşe din ochii lor, semn că vor să creeze amuzament din orice! Amuzamentul aduce bucurie, vă dă bucurie. Nu e deloc doar un fel de linguşire, nu e dăunător în niciun fel şi nu are nimic sadic, ci e pur şi simplu înfloritor. – Mamă, se poate să nu mai traducem? pentru că ne ia foarte mult timp… Cuvintele englezeşti le vom explica la sfârşit celor câţiva care nu înţeleg. Le vom explica la sfârşit , Mamă. – E bine aşa pentru voi? Gregoire, pentru că mă apropii de final, deoarece termin la 12:30, să facem azi aşa. Dar data viitoare cred că e mai bine să traducem ulterior. Putem continua să traducem, pentru că ne apropiem de sfârşit. De aceea ne ia aşa de mult timp; altfel ar dura o treime din timp. Să traducem numai această parte. Amuzamentul nu e altceva decât înflorire. Nu tachinează pe nimeni, nu jigneşte pe nimeni, nu supără pe nimeni, ci doar înfloreşte, totul într-o mireasmă. E un şiretlic divin. Are, de asemenea, ceva mai mult decât asta: faptul că, dacă sunteţi inocenţi, puteţi simţi cu adevărat bucuria. Astfel, o persoană inocentă poate simţi bucuria unui lucru, bucurie pe care o persoană foarte serioasă şi foarte raţională n-o vede niciodată. O persoană inocentă poate râde tare de ceva care altora nu li se pare amuzant.
Deci a crea haz nu e un lucru suspect, ci e un lucru direct şi simplu, o înflorire spontană. În Geneva, oamenii iau totul foarte în serios. Cu atât mai mult în Elveţia! În aşa măsură încât, ca urmare, se sinucid. Pentru că vă interesează banii şi sunteţi de asemenea – vă asumaţi rolul de a ajuta întreaga lume. Adică sunteţi foarte egoişti, pentru că vreţi să ajutaţi întreaga lume. Cine sunteţi voi ca să ajutaţi? Şi, în al treilea rând, aveţi aici o armată foarte proastă care nu e deloc necesară. – Mamă, iertaţi-mă, ştiţi că ieri, în ziare, scria că a mai căzut un avion militar în Elveţia şi au fost două decese. – Cu fotografia domniei-voastre lângă ştire! – E exagerat să daţi vina pe mine! El spune că s-a întâmplat în timpul unei demonstraţii în care voiau să se laude cu toată puterea militară. – Asta e amuzant, e amuzant, vedeţi? Toată lumea se bucură de asta, vedeţi, tocmai de asta e amuzant. Pentru a veni în sprijinul hazului, îl avem pe Hanumana. El susţine latura amuzantă a lui Shri Ganesha. De exemplu, aşa cum Shri Ganesha le joacă feste hazlii celor care sunt pe stânga, el le joacă feste celor pe dreapta. De exemplu, era cineva care plângea prea mult după soţul care se stinsese din viaţă: „Ce mă fac acum? Sunt distrusă”, una, alta, vedeţi – şi dintr-o dată îşi vede soţul umblând prin cameră! Dar el face acest lucru numai celor inocenţi. În schimb îi pedepseşte pe cei vicleni. Revarsă mereu tot felul de suferinţe, una mai mare decât alta, şi le spune: „Acum să plângi şi mai mult, să plângi şi mai mult. Vrei să plângi? Bine, o să tot ai de ce.” Iar Hanumana pe partea lui – de exemplu, când Lakshmana a fost bolnav, a trebuit să-i aducă o iarbă de leac de pe un munte foarte mare, iar el a adus tot muntele! Pentru că a spus: „Eu n-am avut timp s-o găsesc, aşa că mai bine s-o căutăm acum” – şi a adus tot muntele. Are acelaşi fel de-a fi, poate distruge tot când e vorba de persoane egoiste, ca Ravana – întreaga Lanka a luat foc! În vreme ce Ganesha este colorat în roşu, el este colorat în portocaliu. Şi deoarece Ganesha trebuie să stea permanent în acelaşi loc, se foloseşte de Sf. Mihail care aleargă în sus şi-n jos pe partea stângă; iar Hanumana poate să alerge în sus şi-n jos, nu e nevoit să rămână într-un loc. Deşi este o zeitate cu un loc stabil, – (…) el trebuie stabilizat; – odată stabilizat, emite vibraţii care merg pretutindeni. El este sursa inocenţei. Este sursa vibraţiilor. Într-un fel, el este totul. Când urcă aici, ca Mahaganesha, în interiorul vostru, iar în Dumnezeu coboară ca Ganesha de aici, din spate.
Aşadar, când vă gândiţi prea mult la sex, vă stricaţi ochii, pentru că îl folosiţi pe Mahaganesha. Mahaganesha al vostru este distrus şi ochii vă devin nestatornici. Ochii îşi pierd inocenţa şi puritatea şi încep să absoarbă tot ce e murdar. Ochii puri şi inocenţi le dau celorlalţi inocenţă. Nu doar atât, dar sunt ochii prin care priveşte Spiritul. Există multe combinaţii despre care nu am timp să vă vorbesc, dar este foarte rău ca oamenii să aibă ochi impuri, ochi ca de bhoots. Şi toţi cei posedaţi din preajma lor îşi vor îndrepta ochii spre acea persoană, pentru că acum se face jocul celor satanici, negativi. Asta facem când nu-l plasăm pe Ganesha la locul cuvenit. Dacă e să-l facem pe Ganesha să se reflecte în starea Mahaganesha a noastră din acest punct, trebuie să încercăm să ne păstrăm ochii foarte curaţi, în aşa fel încât să păstrăm curat locul lui Mahaganesha.
La puja lui Shri Ganesha trebuie să aduceţi şi iarbă mătăsoasă, pentru că – durva – lui îi place durva se numeşte durva, pentru că iarba moale alină ochii. Şi nu numai atât; ea vă dă partea verde a chakrei Swadishthan. Pentru că el există înainte ca noi să fi început să gândim, când voi nu începuserăţi procesul de gândire. Aceasta se referă la acea parte a chakrei Swadishthan folosită când nu gândiţi, partea ei verde; partea inferioară a chakrei Swadishthana este verde. Aşadar este verde: în acel stadiul n-am devenit fiinţe umane, la acel stadiu, el reprezintă verdele chakrei Swadishthan, când s-a creat întregul univers, totul. Până la acest punct este verde. Însă atunci când începe să creeze egoul, devine galben, deoarece foloseşte soarele, latura acţiunii – nu „foloseşte” soarele, ci devine activ, simbolizând partea solară. Aşadar, verdele reprezintă, de fapt, partea lui Ganesha, într-un fel, partea lui Ganesha, pentru că până atunci nu gândiţi. Vă aflaţi la un nivel la care sunteţi aproape de Mama Pământ, vedeţi. E cadoul Mamei Pământ. Când verdele este prezent, partea solară nu s-a declanşat, pentru că Mama Pământ dăruieşte această culoare verde. Desigur, soarele îl face verde, ceea ce e cu totul altceva, dar nu voi începeţi să făptuiţi. Când voi înşivă începeţi să faceţi ceva la nivel uman, întregul lucru devine galben. Deci Swadishthana are două aspecte, partea fizică şi partea mentală. Partea fizică este partea verde, iar partea mentală este partea galbenă. Aşadar, ne aflăm astăzi aici pentru a-l venera pe Shri Ganesh. Aş vrea să aduceţi nişte iarbă de pe pajişte, nişte iarbă moale, pentru că aceasta este o parte importantă a ei. Ca să-l amelioraţi pe Ganesha al vostru, trebuie să vă îndreptaţi privirea spre iarbă. Iar când este foarte cald, puteţi de asemenea să umblaţi desculţi dimineaţa pe iarba plină de rouă. Cei care sunt hiperactivi ar trebui să adopte o dietă vegetariană – asta îi ajută să devină echilibraţi. Nu cu fanatism, ci să consume mai multe legume şi animale foarte mici, ca să fie bine.