Public Program, „The Essence of Sahaja Yoga”. Holborn Library, London (UK), 6 June 1983.

Ei bine, sunt sigură că dl. Gavin Brown v-a explicat care este esenţa Sahaja Yoga. Şi foarte mulţi dintre voi sunteţi acum în Sahaja Yoga. Aşa că nu este nevoie să vă explic toate amănuntele. Dar astăzi trebuie să înţelegem că aceste timpuri în care ne-am născut sunt extrem de importante. Şi modul în care privim viaţa arată că nu înţelegem că dacă pierdem această şansă de a evolua, n-o pierdem numai pentru noi înşine, n-o pierdem doar pentru Anglia sau doar pentru o singură ţară, ci o vom pierde pentru întreaga creaţie. Problema este că în numele lui Dumnezeu, în numele evoluţiei, în numele unei vieţi superioare, au venit atât de mulţi oameni falşi, încât a devenit imposibil să convingi pe cineva că încă mai există adevăr. În aceste circumstanţe cineva trebuie să vorbească despre adevăr însă un discurs despre adevăr, nu vă dă nicidecum experienţa adevărului. Nici discutând despre el, nu-l veţi experimenta. Trebuie să vă înălţaţi către o nouă dimensiune, trebuie să dobândiţi o nouă conştiinţă, pentru a înţelege adevărul. Nu ştiu câţi sunt pregătiţi şi câţi ar dori să-l cunoască; şi chiar dacă şi-ar dori să-l cunoască, câţi îl vor primi.

Deci problema este complet diferită. Problema nu este că avem puţini oameni, sau că Sahaja Yoga nu vă poate da Realizarea, sau că nu veţi cunoaşte adevărul. Problema este că toate circumstanţele sunt de aşa natură, încât tot ce este fals, lipsit de sinceritate, tot ce este prostesc, stupid, atrage masele. Uneori simt că am dezvoltat o metodă prin care pot să dau Realizarea în masă peste tot în lume, şi aşa este, dar problema rămâne aceeaşi, oamenii nu sunt interesaţi. Sunt foarte puţini cei care sunt cu adevărat interesaţi de procesul lor evolutiv, şi care ar dori să iasă din ignoranţa în care trăiesc. În toate ţările orientate spre ego oamenilor le este foarte dificil să accepte că suntem încă ignoranţi, că avem multe de învăţat. Este foarte dificil. Pentru că ei gândesc: „Ştim totul, pentru că am fost pe lună.” Aşa cum spun ruşii: „Nu L-am văzut pe Dumnezeu. Am fost pe lună şi nu L-am văzut.” E ca şi cum ai spune: „Am ajuns la etajul 3 şi nu L-am văzut pe Dumnezeu.” Unde rezidă Dumnezeu, unde se manifestă El în interiorul nostru, în ce fel se manifestă, nu vrem să vedem. Ce vrem să vedem este că prin efortul nostru, dacă nu L-am putut vedea pe Dumnezeu, atunci El nu există. Asta este atitudinea noastră, mai bine spunem: „Nu!” la tot ce n-am cunoscut prin efortul nostru. Pentru că până acum nu L-am cunoscut pe Dumnezeu. Aşa că nu există.

Deci te roteşti într-o peşteră şi când îţi vezi umbrele, crezi numai în ele şi îţi spui că n-a existat niciodată nimic altceva, că lumina nu există. De această atitudine mă lovesc în mod constant. Şi uneori nu ştiu cum să le dau Realizarea. Aşa cum v-am spus, este complet diferit. Trebuie ca voi să căutaţi, trebuie s-o cereţi. Trebuie s-o cereţi cu adevărat. Nimeni nu vă va cădea la picioare spunând: „Primiţi-vă Realizarea. Ei bine, primiţi-o, pentru numele lui Dumnezeu!” Primiţi-o pur şi simplu pentru că nimic nu este de vânzare aici. Sunteţi atât de obişnuiţi cu mercantilismul, încât credeţi că totul este de vânzare, că oamenii trebuie să vă convingă, să vă roage, să vă ceară, că puteţi economisi bani prin reduceri şi aşa mai departe. Dar nimic nu este de vânzare. Este o afirmaţie greu de înţeles în situaţia actuală, în care nu ştim dacă putem obţine ceva fără bani. Dar sper ca treptat şi în mod ferm, cu toţii să vă primiţi Realizarea. Oricum trebuie să lucraţi din greu.

Uneori este tare frustrant, şi aşa de absurd modul în care reacţionează oamenii încât pur şi simplu nu ştiu ce să spun. De exemplu, deunăzi am avut un program la Brighton. Am râs tot timpul. Însă un lucru trist a fost că un domn s-a plâns spunând: „Am fost filmat.” Vedeţi voi, cine a avut timp să-l filmeze? Cine era interesat să-i facă fotografii? Ne-a spus: „Sunt director general”. Şi ce dacă? În prezenţa Divinului, ce este un director general, ce este un rege, ce sunt toate astea? Gândiţi-vă. Cine este el? Ce crede despre el însuşi? Şi s-a plâns împotriva noastră. Sper că nu se va duce la poliţie pentru asta. Chiar şi legile sunt atât de stupide uneori, încât nu pot înţelege, cum de are dreptul să se plângă. Dacă vii la un program unde camera video este îndreptată spre Mine, şi dacă eşti fotografiat, cum să ai dreptul să te plângi? Simt că pe de o parte există oameni atât de proşti şi inutili, de cealaltă parte sunt aşa nişte mari căutători. Cum să ajungi la ei? Sunt asemeni unui diamant acoperit cu mult noroi. Atât de mult noroi. Peste tot noroi. Şi să descoperi în el acele diamante, să te afunzi în mlaştina ignoranţei pentru a culege aceste diamante pierdute. Uneori sunt atât de îngrijorată că acest noroi le va acoperi creierul, egoul, totul, şi s-ar putea să nu-şi poată primi Realizarea, să rateze acest moment.

În realitate, Divinul nu ştie ce au creat fiinţele umane. Vă spun că Divinul nu are idee ce nonsens aţi creat în jurul vostru. Tot felul de absurdităţi aţi creat din ignoranţă, din ego, prin alegerile pe care le-aţi făcut. Nu pot să-Mi explic de ce oamenii au creat acest tip de ignoranţă care nu poate fi destrămată, nu poate fi îndepărtată, pentru că se identifică atât de mult cu ea. Este ca un tipar plin de aronganţă din care oamenii nu pot ieşi. Şi când se întâmplă un astfel de lucru, îţi spui „O, Doamne”. Întreaga creaţie a fost zămislită, toată munca a fost înfăptuită, fiinţele umane au evoluat atât de mult, de la amibă, au fost aduse la acest stadiu. Ei bine, în aceste timpuri moderne descoperi că fiinţele umane sunt atât de stupide, atât de nesăbuite, înşelându-i pe alţii cu stupiditatea şi prostia lor. Cum să te apropii de cei care sunt căutători adevăraţi, căutători de secole, care au căutat ani în şir, în toate vieţile lor trecute, şi care s-au pierdut? Uneori este foarte, foarte dezamăgitor.

Şi totuşi, insistând să sper, îmi doresc să atingem toate colţurile acestui univers în care se găsesc toţi cei care sunt căutători adevăraţi. Este dreptul lor să ştie, este în puterea lor să-L cunoască pe Dumnezeu. Nu este pentru toţi; doar pentru că cineva este director general, rege, sau altceva, ce contează? În prezenţa lui Dumnezeu, vor fi pur şi simplu îndepărtaţi. Nu vor fi lăsaţi să intre în împărăţia lui Dumnezeu. Cine va fi lăsat să intre în împărăţia lui Dumnezeu? Cei care L-au cunoscut. Nu vor fi lăsaţi nici cei care doar vorbesc despre Dumnezeu. Celor care spun: „Noi îl venerăm pe Dumnezeu, am învăţat atât de mult”, li se va spune: „Luaţi-vă cărţile şi plecaţi de unde aţi venit.” Trebuie să cunoaşteţi totul prin conştiinţa voastră. Trebuie să ştiţi prin conştiinţa voastră, care trebuie iluminată. Nu este ceea ce cunoaşteţi prin această conştiinţă umană, care este la un nivel precar şi are încă mult de crescut. Întâi trebuie să fie trezită şi apoi să crească în propria lumină. Este o călătorie atât de lungă pe care trebuie s-o facem chiar şi după Realizare.

Uneori nu durează mult să dai Realizarea unei mulţimi de oameni. Ştiu că aşa s-a întâmplat cu foarte mulţi. Dar ei nu ştiu ce trebuie să dobândească. Aşa un lucru îngrozitor este acest ego, încât oamenii nu vor să vadă ce n-au dobândit încă, ce ar trebui să aibă, ce merită să primească. Sunt atât de identificaţi şi satisfăcuţi cu acest ego încât nu vor să vadă frumuseţea care există în interiorul lor, Spiritul, reflectarea iubirii lui Dumnezeu care este cel mai măreţ şi mai preţios lucru la care vă puteţi gândi. Numai în Anglia, nu mai ştiu câte discursuri am ţinut şi cât am lucrat din greu! Sigur, sunt rezultate, fără îndoială. Dar totul merge atât de lent. În comparaţie cu oamenii falşi, artificiali, în comparaţie cu cei care au făcut bani pe seama voastră, care v-au exploatat, care v-au distrus, Sahaja Yoga înaintează foarte lent. N-aş fi fost aşa de dezamăgită dacă asta ar fi fost în vremea lui Iisus, pentru că pe atunci erau foarte puţini căutători.

În realitate, chiar pescarii adunaţi de Iisus nu erau căutători. Voi sunteţi căutători ai adevărului, şi atât de mulţi v-aţi născut doar pentru a-l căuta. Dar încotro ne îndreptăm? Ce facem pentru a ajunge la adevăr? Care sunt ideile noastre despre adevăr? Putem avea noi propriile idei, concepţii despre adevăr? Nu ne-a dat oare egoul destule idei? Nu cumva nu ne dorim să cunoaştem adevărul? Am întâlnit tot felul de oameni în această ţară. Trebuie să spun că mulţi au poziţii înalte, sunt foarte importanţi, lorzi, ladies, personalităţi marcante şi aşa mai departe. Dar mi-au spus: „Cine vrea să se schimbe?” Am spus: „Chiar aşa, adevărat.” Fiindcă îşi închipuie că sunt cei mai măreţi oameni născuţi vreodată şi că îşi vor lua poziţia cu ei în Rai. Au spus: „Cine vrea să se schimbe?” Le-am răspuns: „Multe pot fi spuse în această privinţă, dar dacă voi nu vreţi să vă schimbaţi, acesta este sfârşitul, sfârşitul complet.” Nu le poţi vorbi.

Trebuie să spun, că Realizarea are loc numai pentru cei care sunt căutători, care vor să cunoască prin conştiinţa lor adevărul. Trebuie să vă cunoaşteţi Spiritul. Fără să vă cunoaşteţi Spiritul, nu puteţi şti ce este adevărul. Orice v-aş spune, este inutil, complet inutil, pentru că în acest moment nu aţi dobândit acea conştiinţă, ca să înţelegeţi despre ce vorbesc. Deci primul lucru pe care vi-l cer este să deveniţi Spiritul. Un lucru atât de simplu. Ca să vă examinez pielea, spre exemplu, va trebui să folosesc un microscop. Atunci oamenii vor spune: „Trebuie să priviţi prin microscop, nu puteţi vedea cu ochiul liber.” Înţelegeţi? Să zicem că vreau să ascult inima cuiva, atunci vor spune: „Folosiţi un stetoscop, altfel nu puteţi asculta inima cuiva.” În regulă. În acel moment nu vă îndoiţi, nu-i aşa? Pui stetoscopul şi încerci să asculţi. De ce nu procedăm aşa şi în cazul Spiritului? De ce nu faceţi ce vi se spune, şi anume că trebuie să vă primiţi Realizarea, că trebuie să deveniţi în primul rând Spiritul, că atât timp cât această conştiinţă nu este iluminată de Spirit, nu puteţi vedea. Este ca şi cum ai vorbi unui orb despre culori.

Trebuie să vă deschideţi ochii. Dar oamenii nu acceptă nici măcar acest lucru simplu. Explicaţia este că oamenii sunt foarte naivi. Nu ştiu ce este acest lucru cu adevărat şi nici nu vor să înţeleagă. Spre exemplu, vedeţi copacul de acolo şi atât de mulţi alţi copaci lângă el. Trebuie să ştiţi de asemenea, că are rădăcini. Cineva v-a spus că are rădăcini. Poate nu credeţi, dar de ce nu încercaţi să aflaţi? De ce să nu aflaţi dacă există rădăcini sau nu? Să zicem că spun: „Indiferent ce aţi fi în exterior, sunteţi mult mai mult în interior.” Atunci de ce nu încercăm să aflăm asta? Este o întrebare simplă pe care ar trebui să ne-o punem: „De ce să mă împiedic singur să văd tot ce este mai bun în această lume? Dacă văzând voi căpăta fie şi numai o idee vagă despre acel lucru frumos numit Spirit, de ce să refuz să văd?” Pentru asta nu trebuie să plătiţi, nu trebuie să faceţi efort, nu trebuie să faceţi nimic, dar trebuie să vă doriţi.

Asta este ceea ce vreau să subliniez, că dacă nu vă doriţi din inimă, Dumnezeu nu vă va cădea la picioare: „Vă rog, aspiraţi către Mine”, nu-i aşa? Este un lucru atât de simplu pe care nu îl înţelegeţi, că trebuie să-l doriţi cu adevărat. Pentru că este aşa un cerc vicios, vă spun, că această Kundalini – desenul nu este aici – Kundalini este dorinţa pură din interiorul vostru. Este dorinţa care încă nu s-a manifestat, încă nu s-a trezit, în sensul că Ea acţionează, dar încă nu a fost pusă în acţiune. Deci dacă aşa stau lucrurile, cât este de important ca voi să aveţi dorinţa de a fi una cu Divinul, de a fi în starea de yoga, de a fi una cu Spiritul vostru. Dorinţa trebuie să fie puternică. Dacă nu este o dorinţă puternică, vă sfidaţi propria Kundalini, sunteţi anti-Kundalini şi atunci Kundalini nu se va ridica. Dar ce a dobândit acest creier până acum? Încercaţi să vedeţi. Trebuie să înţelegeţi ce aţi realizat cu acest creier? De exemplu, acel caraghios domn director general, întrebaţi-l dacă a făcut ceva bun pentru cineva. Ce ştie despre viaţa spirituală? Ce înţelege el din viaţa lui Iisus? Dar ziarele sunt foarte interesate să publice articolele lui. Vreau să spun că totul este atât de absurd, neînţelegându-se că ceea ce ajunge la oameni ar trebui să fie lucruri de bun simţ, de la oameni cu judecată, oameni de prestigiu în viaţa spirituală, pe care o predică. Nimeni nu scrie ce lucruri bune a făcut acest om. Dar dacă scriu Eu ceva sau un Sahaja Yoghin spune: „Ştiţi, venind la Sahaja Yoga, am scăpat de toate obiceiurile proaste, am fost vindecat de cancer” sau altceva, nimeni nu vrea să asculte. Cred că eşti nebun. În timp ce vor publica scrierile acelui director general. Aceasta arată foarte clar că trăim printre oameni care nu sunt doar nebuni, ci sunt oameni absolut stupizi, care nu au nicio înţelegere despre cum ar trebui să trăiască, şi cum ar trebui să acţioneze.

Asta este ceea ce am descoperit, astfel încât uneori ar trebui să faceţi ceva în acest sens, să intraţi în problemă şi să aflaţi adevărul. Voi sunteţi cei care trebuie să-l descoperiţi. Vedeţi, ar fi ca şi cum aş spune: „Aici există multe diamante”. Să zicem că spun asta. Sau: „Aceasta este o peşteră în care dacă mergeţi, veţi găsi mult aur.” Ei bine aurul nu va ieşi singur de acolo, nu-i aşa? Foarte simplu. Voi trebuie să mergeţi acolo să îl găsiţi. Voi trebuie să-l căutaţi. Dar referitor la adevăr nu spun să vă îndreptaţi către ceva sau să faceţi ceva anume. Trebuie doar să vă doriţi, să vă doriţi din inimă. Îmi este imposibil să vă ridic Kundalini dacă nu vă doriţi, pentru că dorinţa, dorinţa pură este Kundalini. Înţelegeţi problema mea? Aşadar dorinţa pură este Kundalini şi dacă vă împotriviţi dorinţei pure, ce pot să fac? O pot forţa? Nu poate fi împinsă afară, înţelegeţi? La fel ca o sămânţă, dacă trebuie, dacă vrei să o faci să încolţească, trebuie s-o pui în Mama Pământ, dar nu poţi să scoţi germenele din ea, nu-i aşa? Este un proces viu şi pentru ca el să aibă loc trebuie să aveţi dorinţa pură. Şi dacă nu există această dorinţă, este ca şi cum m-aş lovi de o stâncă.

Deci este important să înţelegeţi că trebuie să aveţi acea dorinţă, care este dorinţa supremă. Dar dacă sunteţi satisfăcuţi cu lucruri inutile, lipsite de sens, ce aş putea să fac atunci? Spuneţi-mi cum poţi convinge persoanele interesate de lucruri inutile? Nu există psihologie prin care să-i poţi convinge, pentru că trebuie să existe dorinţa de a fi mai bun. Dar acesta este un lucru atât de lăuntric, procesul însuşi este un proces viu şi nu funcţionează dacă oamenii nu au dorinţa pură. Acest lucru a fost scris cu mult timp înainte. Nu poate fi schimbat, nu poate fi forţat, nu poate fi explicat sau discutat, argumentat. Trebuie să acţioneze înăuntrul vostru. Dar chiar şi atunci când procesul are loc, este posibil să nu dea rezultate. Este posibil. Poate să dea sau să nu dea rezultate.

Deci când situaţia este atât de dificilă iar copiii sunt de asemenea încăpăţânaţi, Mama nu poate decât să-i împingă în faţă. Sunt foarte îngrijorată că acest ego care uneori este atât de meschin şi vanitos, care este satisfăcut cu el însuşi şi foarte fericit, nu vă va lăsa să ajungeţi la punctul în care să staţi pe propriile picioare, să deţineţi toate puterile, şi să fiţi proprii voştri stăpâni. Nu vă va lăsa! Identificarea cu egoul este atât de puternică, încât este mai uşor să iei taurul de coarne decât să faci o persoană orientată spre ego să practice Sahaja Yoga. Asta este foarte dificil. În momentul de faţă am un sentiment de dezgust, aş spune, dar simt totodată şi o compasiune imensă şi o iubire fără margini, încât trebuie să fac ceva pentru a face minţile acestor oameni să înţeleagă. Ceva trebuie să se întâmple cu ei, pentru că altfel ce se va întâmpla va fi un dezastru total. Acest dezastru va veni, credeţi-mă, va veni. Nu vreau să vă sperii, aşa cum face doamna Thatcher cu ruşii, ceea ce poate fi ireal. Dar ceea ce vă spun Eu e o realitate, şi va veni asupra voastră sub formă de boli şi autodistrugere.

Dar mai important decât orice este faptul că Divinul nu poate comunica cu voi oamenii, care aţi fost creaţi special, aduşi pe pământ în aceste timpuri, şi ar trebui să intraţi în împărăţia Lui. Şi descoperi deodată că toţi au căzut la cernere. Sahaja Yoghinii sunt foarte decepţionaţi uneori, ştiu. Dar orice ar fi, în ceea ce mă priveşte, am o dorinţă extraordinară. Dar natura Mea fiind lipsită de dorinţe, chiar şi această dorinţă s-ar putea să nu funcţioneze. Sunt lipsită de dorinţe, ce să fac? Aşa că îi rog pe Sahaja Yoghini să-şi dorească ca oamenii să aspire să devină Spiritul. Este cel mai înalt lucru pe care-l putem da fraţilor şi surorilor noastre, descendenţilor, copiilor din ziua de azi, acestei lumi frumoase. Avem nevoie de aceste lumini frumoase şi de timpul minunat de care trebuie să se bucure toţi. Sper că toţi cei care aţi venit pentru prima dată, veţi înţelege dificultatea în care sunt pusă, şi veţi încerca să vă doriţi numai Realizarea Sinelui şi nimic altceva. Doar să vă doriţi acest lucru. Vă cer să vă doriţi Realizarea şi să uitaţi totul în rest, chiar dacă sunteţi director general sau chiar regele George al V-lea! Este mai bine să lăsaţi încălţările afară şi să vă doriţi să deveniţi Spiritul. Vedeţi, diferenţa dintre mine şi Iisus este că Iisus S-a simţit atât de dezgustat încât S-a lăsat crucificat. Desigur planul divin era ca El să fie crucificat, dar în aceste timpuri lucrurile nu pot fi rezolvate aşa. Trebuie să am grijă ca toţi să vă primiţi cea de a doua naştere. Este ca dorinţa mamei care vrea să îmbăieze copilul pentru a-l purifica într-un fel.

Deci indiferent ce vă place – fie că vă place ciocolata, fie că vă place să fiţi dojeniţi, sunt dispusă să aplic orice metodă vi se potriveşte, însă vă rog ca cel puţin să vă doriţi Realizarea Sinelui. Dumnezeu să vă binecuvânteze! Sper ca toţi cei care vă primiţi Realizarea, să o consolidaţi temeinic, să vă înţelegeţi responsabilitatea, pentru că v-aţi născut în aceste timpuri, în această ţară, care este ceva special pentru mine şi pentru Sahaja Yoga. Şi ar trebui să vă primiţi Realizarea Sinelui, să o înţelegeţi foarte bine, să o asimilaţi, să creşteţi şi să deveniţi o personalitate foarte puternică. Aşa ar trebui să fiţi. Dar chiar şi când vi se cere ceva atât de mărunt cum ar fi să vă descălţaţi, pentru că încălţările vă strâng cumva, chiar şi atât dacă vi se cere, e ca şi cum vi s-ar cere 100 de lire! Unii nu vor să facă nici măcar atât, şi nu înţeleg de ce sunt aici, de ce au bătut atâta drum. Nu vreţi să vă primiţi Realizarea? Nu vreţi să primiţi cea mai înaltă binecuvântare a Divinului? Ce să fac atunci? Cum să mă descurc cu voi?

Puteţi fi foarte educaţi, învăţaţi, dar până acum n-aţi ştiut toate acestea. Se întâmplă şi cu cei ce sunt guru, cu oricine. Unii se ataşează de un guru. Se ataşează de un guru şi nu pot renunţa la el orice ar fi. Este un alt tip de ego, pentru că gândesc: „Bun, am greşit, şi ce dacă? Dacă am greşit, am greşit!” Şi continuă în acelaşi mod. Există o altă categorie de oameni care nu vor să renunţe la lucrurile stupide. Apoi a treia categorie este a celor care aşteaptă să vină ceva catastrofal. „Aşteptăm pur şi simplu.” Mi-au spus: „Mamă, nu contează, nu vă faceţi griji, cu toţii aşteptăm catastrofa, dezastrul. Spuneţi-ne când va veni, aşteptăm nerăbdători. E foarte bine dacă vine. Suntem împăcaţi acum cu asta.” Pe străzile Parisului, sunt mulţi astfel de oameni care discută: „Când se vor întâlni cele 10 stele astfel încât coliziunea să aibă loc şi să fim cu toţii striviţi?” Trebuie să vă spun că nu veţi fi striviţi, dar va veni ceva oribil, de o mie de ori mai rău decât ce faceţi voi pe străzile Parisului. Dar această atitudine a celor trei categorii de oameni, nu ştiu, mă gândesc acum că am fost în Londra atât de mult timp, şi vine timpul să plec, şi nu ştiu ce se va întâmpla acum, pentru că până şi Sahaja Yoghinii sunt disperaţi şi vor să se stabilească în India. Nu-i voi lăsa să facă asta până când nu vor da Realizarea măcar la jumătate din englezi. Da, aşa voi face, cu siguranţă.

Dacă gândiţi: „Acum că Mama a plecat în India, să ne facem bagajele şi să ne bucurăm acolo într-un ashram fără să mai facem nimic”, trebuie să lucraţi din greu, să daţi Realizarea cumva măcar la jumătate din englezi. Dacă nu puteţi s-o faceţi, nu aveţi voie să vă odihniţi. Şi nici eu nu voi avea odihnă toată viaţa, dacă aceste lucruri nu se împlinesc. Sper că înţelegeţi cu toţii profunda mea îngrijorare, şi iubirea mea pentru poporul englez, care trebuie să-şi înţeleagă rolul şi nivelul la care trebuie să se ridice în măreaţa muncă divină. Dumnezeu să vă binecuvânteze! Aş dori nişte apă. Cred că m-aş simţi mai bine aici. Este mai confortabil. Mi-e mult mai bine aici. Dacă sunt întrebări, vă rog să le puneţi. Deci eşti aici. Mă bucur să te văd! Ce mai este la Isle of Wight? – De acolo eşti? – Eu? Nu sunt din Isle of Wight, sunt din Hampstead. Avem Sahaja Yoghini acolo? Nu ştiu. Trebuie să încercăm tot felul de metode. Deci ce aveţi să mă întrebaţi? Nu vă pot citi gândurile, de aceea vă rog să-mi spuneţi. Este în regulă. Mulţumesc. Este în regulă. Sunt bine acolo.

Deci, ce întrebări aveţi? Nu sunt întrebări? O întrebare ar putea fi: „Cum să îţi doreşti?” Nu-i aşa? Dacă cineva mi-ar pune întrebarea: „Mamă, spuneţi-ne cum să ne dorim?” ar fi ca şi cum m-ar întreba: „Cum să îţi doreşti să mănânci îngheţată?” Uneori nu ştii dacă să plângi sau să râzi. Aşa stau lucrurile. Câţi sunteţi veniţi pentru prima dată? Vă rog ridicaţi mâinile. Mulţi. Bine, bine… Cei care sunt pentru prima dată, să vină în faţă iar Sahaja Yoghinii să treacă în spate. Mohan, poţi merge în spate. Cine mai este acolo? Da, mergeţi în spate. Da, veniţi, luaţi loc, luaţi loc. Aici. Vă rog să luaţi loc pe primul sau al doilea rând. Staţi bine acolo? Sigur? Da, da. Staţi bine acolo, jos? Puteţi sta pe rândul al doilea dacă vreţi, dacă nu vă simţiţi confortabil. Nu e uşor să staţi pe jos. De ce nu puneţi scaune în jur astfel? Vă vor aduce scaune aici şi acolo. Puteţi aduce scaune pe primul rând? Pune-l acolo. Poţi să-l aduci. [Hindi] Sunt fixate împreună, Mamă. Ce este – sunt fixate împreună? – Da. – Ce anume? Sunt fixate împreună? Îmi pare rău. Puteţi să le aduceţi cu totul, da. Mai bine aşează-te acolo. Trebuie să stai comod, copilul meu. Mai bine stai acolo. E mai confortabil. E important să staţi comod. Bine? Aşezaţi-vă unde vă este comod. Este bine să văd atât de mulţi oameni noi. Este un lucru impresionant. De ajuns, ei nu vor. Spun că sunt mulţumiţi cu locurile lor. Acum… Este un fapt simplu că energia Kundalini trebuie trezită în interiorul vostru pentru că ea se află acolo, a fost acolo dintotdeauna, şi se trezeşte ea însăşi, în mod spontan. Nu trebuie să faceţi nimic. Este în întregime a voastră. Aşa cum Gavin trebuie să vă fi spus, numai o lumânare aprinsă poate aprinde o alta. În acelaşi fel, dacă eu sunt o persoană iluminată, ar trebui ca voi să vă primiţi Iluminarea. Şi totul se petrece într-o clipă. Aşa ar trebui.

Dacă aşezaţi mâinile în acest fel… Trebuie să vă explic această poziţie. Nu voi lua nimic de la voi. Este doar pentru că aceste degete indică centrii voştri. Sunt 5 degete, şase şi şapte – sunt centrii de pe partea stângă, iar aceştia sunt pe partea dreaptă. Atunci când se intersectează, se formează canalul central, pe care îl numim Sushumna. Ei bine, canalul central manifestă ceea ce numim în termeni medicali, sistemul nervos parasimpatic. Toţi centrii de pe canalul central au şi un aspect stâng şi unul drept. Deci aşezăm mâinile aşa, astfel încât prin aceste terminaţii, care se ştie că sunt terminaţiile sistemului nervos simpatic, are loc iluminarea sistemului nervos simpatic stâng şi drept, care este stabilizată aici, în felul acesta, înţelegeţi? Deci puneţi mâinile în felul acesta, spre mine, fără să vă încordaţi, în poală, în mod confortabil. Staţi comod. Ar trebui poate să lăsaţi lejer ceea ce vă strânge sau vă incomodează, atât. Dacă staţi pe jos e în regulă, dar dacă nu, este bine ca picioarele să fie pe Mama Pământ, pentru că ajută. Însă dacă preferaţi să staţi aşa, e-n regulă, nu contează. Întindeţi palmele în acest fel. Nu contează cum ţineţi mâinile, dar degetele ar trebui să fie îndreptate către mine, atâta tot. Îndreptate către mine. Nu contează rasa, credinţa, culoarea, sau modul în care aţi ajuns aici.

De asemenea nu contează ce aţi făcut înainte. Ne aflăm aici în momentul de faţă, şi acest moment este important pentru mine. Sunteţi aici, acum pentru a face saltul către o nouă conştiinţă – Realizarea Sinelui. Deci este cel mai important moment atât pentru mine cât şi pentru voi. Uitaţi de trecut şi de viitor acum. Să spunem că cineva se simte vinovat. În ziua de azi este o modă să te simţi vinovat în occident. Nu înţeleg de ce vă simţiţi vinovaţi pentru nimicuri. Indienii nu au sentimente de culpabilitate, indiferent ce ar face. Şi această modă de a vă simţi vinovaţi, mă face să simt ca o gheară uneori în această zonă când vă vorbesc vouă, occidentalilor. De la bun început trebuie să ştiţi că în prezenţa lui Dumnezeu nu sunteţi vinovaţi. Dumnezeu nu vă consideră vinovaţi şi nu aveţi de ce să vă autocondamnaţi, pentru că veţi fi templul lui Dumnezeu. Renunţaţi la culpabilitate. Nu aţi creat nimic din fiinţa voastră, nici măcar nasul, deci de ce vă simţiţi vinovaţi? Aşa că bucuraţi-vă de voi înşivă, pentru că nu aveţi nicio vină, pentru că veţi deveni Spiritul, şi vă veţi cunoaşte frumuseţea şi gloria. Nu este nevoie să aveţi sentimente de culpabilitate. Este foarte important.

De la bun început vă cer să nu vă simţiţi vinovaţi. Este primul lucru pe care trebuie să-l faceţi. Trebuie să vă spuneţi cu sinceritate: „Nu am nicio vină.” Pentru că aveţi un mare blocaj aici, chiar acum, pe partea voastră stângă. Şi de aceea faceţi spondiloză; Blocajul vostru mi-ar putea cauza şi mie spondiloză într-o zi. Deci trebuie să decidem că nu avem de ce să ne simţim vinovaţi. Indiferent ce vi s-a spus, că sunteţi cei mai mari păcătoşi sau orice altceva, în prezenţa iubirii lui Dumnezeu nu vă puteţi simţi culpabili, pentru că înseamnă că vă îndoiţi de puterea Sa de a ierta. Dumnezeu are puterea de a ierta păcate atât de mari, încât ce am putea greşi ca El să nu poată ierta? Deci în primul rând vă explic să nu vă simţiţi vinovaţi. Chiar şi toate aceste cărţi oribile îi fac pe oameni să se simtă vinovaţi. Nu ştiu de unde porneşte totul, dar este o practică obişnuită. Nu ştiu ce este profitabil în culpabilitate, dar în mod categoric oamenii se simt vinovaţi pentru nimicuri. Deci v-aş ruga să nu vă simţiţi vinovaţi.

Aşezaţi mâinile spre mine şi închideţi ochii. Închideţi ochii. Acum, cum reuşesc să vă dau Realizarea? Trebuie să vă spun că este foarte simplu pentru mine. Cu atenţia vă pun pe toţi în inima mea. Pot face aceasta. Presupunând că aţi şti cum să puneţi pe cineva în inima voastră, aţi putea s-o faceţi şi voi foarte uşor. Sunteţi cu toţii în inima mea. Să presupunem că vă concep în inima mea, şi îmi ridic propria Kundalini, aducând-o în zona fontanelei, unde sălăşluieşte propriul meu Spirit. Apoi ajunge până la… Propria mea Kundalini întâlneşte Spiritul, sălaşul Spiritului şi când se întâmplă asta, atunci cu toţii simţiţi că v-aţi primit Realizarea. Simţiţi Realizarea. Aşa are loc totul.

Dar când vă primiţi Realizarea, dobândiţi şi voi aceleaşi puteri, şi puteţi da la rândul vostru Realizarea altora, ridicându-vă doar mâinile şi stând în spatele persoanelor cărora vreţi să le daţi Realizarea. Este o metodă foarte simplă, care a lucrat în mod facil, natural, prin procesul viu evolutiv. Acum închideţi bine ochii, şi aşezaţi-vă mâinile către mine. Făcând acest lucru, începeţi înainte de toate să vă observaţi gândurile. Întrebaţi-vă mintea: „La ce te gândeşti?” Este foarte important să vă ţineţi ochii complet închişi. Veţi descoperi că nu primiţi răspuns. Cei mai mulţi veţi constata că răspunsul se va îndepărta. Când încercaţi să obţineţi răspunsul, el nu există, se îndepărtează. Este ipostaza cea mai bună, când mintea se odihneşte şi nu gândeşte. Când acest lucru are loc în interiorul vostru, trebuie să acţionaţi asupra dorinţei noastre. Deci mâna stângă reprezintă dorinţa. Ţineţi mâna stângă către mine. Mâna dreaptă va acţiona. Sub nicio formă nu deschideţi ochii. Vă rog nu deschideţi sub nicio formă ochii. Puneţi mâna dreaptă pe inimă. Dacă purtaţi sacou, puneţi mâna pe sub sacou. Puneţi mâna pe inimă, pe partea voastră stângă. Mâna stângă îndreptată către mine, deschisă. Acum trebuie să vă întrebaţi în inima voastră: „Mamă, sunt eu Spiritul?” Întrebaţi asta. Sunteţi Spiritul, dar mai bine întrebaţi întâi, pentru că în acest moment vă îndoiţi că sunteţi într-adevăr Spiritul. Chiar dacă vă spun eu, nu mă veţi crede. Întrebaţi: „Mamă, sunt eu Spiritul?” Ţineţi ochii complet închişi. Întrebaţi cu sinceritate.

Acum, dacă sunteţi Spiritul, atunci trebuie să fiţi şi propriul vostru stăpân. Puneţi aceeaşi mână, mai jos, pe un alt centru, pe partea stângă a stomacului, mai jos de stomac, pe partea stângă, pe centrul de pe partea stângă corespunzător stomacului, şi întrebaţi: „Mamă, sunt eu propriul meu stăpân?” „Sunt eu propriul meu guru?” Puneţi această întrebare de cel puţin 10 ori. Cu sinceritate, din inimă, cu încredere, întrebaţi: „Mamă, sunt eu propriul meu stăpân?” Puneţi din nou mâna dreaptă pe inimă. La acest nivel trebuie să spuneţi cu încredere: „Mamă, eu sunt Spiritul.” Trebuie să spuneţi cu încredere: „Mamă, eu sunt Spiritul.” Vă rog să spuneţi de 12 ori: „Mamă, eu sunt Spiritul”. Sunteţi Spiritul. Toţi au spus că sunteţi Spiritul, şi că trebuie să vă naşteţi din nou. Afirmaţi pur şi simplu. Acum duceţi mâna dreaptă mai sus la baza gâtului, pe partea stângă. Lucrăm pe partea stângă pentru că este canalul dorinţei. Baza gâtului pe partea stângă, unde v-am spus că este un blocaj puternic din cauza culpabilităţii.

Dar dacă sunteţi Spiritul, cum puteţi să fiţi vinovaţi? Pentru că Spiritul nu comite niciodată păcate, este lipsit de vină, este perfect, este absolut. Aşa că acum spuneţi: „Mamă, eu nu sunt vinovat”, cu toată încrederea de 16 ori, iar dacă vă simţiţi foarte vinovaţi, spuneţi-o de 32 de ori. Este cea mai bună pedeapsă. Pentru că sufăr din cauza sentimentelor voastre de vinovăţie. Nici dacă fumaţi, nici dacă beţi, sau orice altceva, nu vă simţiţi vinovaţi. Uitaţi de toate acestea. Pentru motive serioase sau neînsemnate, nu vă simţiţi vinovaţi. Trebuie să vă respectaţi pe voi înşivă dacă sunteţi Spiritul. Acum… Este mai bine acum. Pentru că nu ştiţi ce sunteţi cu adevărat, de aceea vă simţiţi vinovaţi. Când veţi afla cine sunteţi, veţi fi fascinaţi. Vă rog să mă credeţi. Nu vă autocondamnaţi. Nu trebuie să ne faceţi confesiuni, şi nu lăsaţi trecutul să vă revină în memorie acum. Uitaţi-l. Nu încercaţi să vă număraţi greşelile. Acest moment este foarte important. Ştiu ce faceţi unii dintre voi. Uitaţi-vă trecutul. Uitaţi-l. E de ajuns. Uitaţi orice vi s-ar fi spus, pentru numele lui Dumnezeu!

Acum duceţi palma dreaptă pe frunte. Aceasta este coroana capului şi la acest nivel nu i-am putut ierta pe alţii. Cel care poartă coroana, trebuie să-i ierte pe ceilalţi. Aşa că trebuie să spunem: „Mamă, iert pe toată lumea.” Este cel mai simplu lucru, iar cei care spun că este dificil, cred într-un mit. Când îi iertaţi pe alţii, ce faceţi de fapt? Nimic. Şi ce faceţi dacă nu-i iertaţi? Nimic. Numai că atunci când nu iertaţi, vă torturaţi singuri şi le faceţi jocul celor care au vrut să vă rănească. Aşa că spuneţi din toată inima: „Mamă, iert pe toată lumea.” Acum puneţi palma pe cap, pe cap, aproape de creştet, pe zona moale din copilărie, fontanela, şi presaţi această zonă. Voi înşivă faceţi ca Realizarea să aibă loc, aşa că presând, mişcaţi palma, în sens orar. Aşezaţi întreaga palmă pe cap, puţin mai în faţă decât creştetul, apăsaţi şi rotiţi palma în felul acesta. Apăsaţi tare şi rotiţi. La acest nivel trebuie să spuneţi: „Mamă, vreau să-mi primesc Realizarea.” Pentru că, aşa cum v-am spus, nu vă pot încălca libertatea.

Deci trebuie să cereţi: „Mamă, te rog, dă-mi Realizarea.” Altfel nu pot s-o fac, îmi pare rău. Problema este că nu pot să fac singură asta. Aşa că vă rog să spuneţi: „Mamă, vreau să-mi primesc Realizarea Sinelui.” E bine, aţi primit-o. Acum ridicaţi mâna, la 10 cm de cap şi vedeţi dacă simţiţi o briză răcoroasă. Trebuie să verificaţi voi înşivă. Acolo. Este acolo. În regulă. Acum cu mâna cealaltă, verificaţi cu mâna cealaltă. Nu deschideţi ochii. Schimbaţi mâna şi verificaţi. Puneţi mâna dreaptă spre mine. Mâna dreaptă spre mine şi verificaţi cu mâna stângă dacă simţiţi o briză răcoroasă. Vedeţi dacă deasupra capului, percepeţi o briză răcoroasă ieşind din cap. Nu începeţi să vă gândiţi la asta. Nu vă puteţi gândi la asta, prin gândire nu… Se simte? Este foarte subtilă. A început să se simtă în mâini. Opreşte-te deasupra capului. Funcţionează, funcţionează, funcţionează. Schimbaţi din nou mâna când doriţi. Schimbaţi mâna, verificaţi şi nu vă îngrijoraţi dacă nu simţiţi.

Avem atât de multe persoane aici care vă pot ajuta din nou. Nu vă îngrijoraţi, va urca până în fontanelă. Nu vă îngrijoraţi. Kundalini este în fiecare dintre voi, vă pot asigura, este acolo. La unii poate dura mai mult până se ridică, la alţii mai puţin. Nu are importanţă. Nu vă învinuiţi singuri şi nu vă îngrijoraţi. Coborâţi puţin mâna şi verificaţi apoi mai sus, mai jos. Unii s-ar putea să simtă în palmă. Alţii s-ar putea s-o simtă în palma care este spre mine. Aici. Spune-i să verifice aici. Acum Sahaja Yoghinii pot verifica, fără să le vorbească şi să-i atingă, să verifice dacă simt briza răcoroasă. A primit-o. Este ceva extrem de subtil. Ai primit-o? Dar el? Mohan, verifică tu. Domnul de lângă tine. Este un suflet realizat. Este deja acolo. Apoi, uite, acest domn a perceput-o şi se gândeşte din nou la asta. Vă rog, nu vă gândiţi la Realizare. Trebuie să spun că sunt oameni minunaţi aici, în Holborn. Este un loc minunat în care îţi doreşti să reviii. În regulă? Funcţionează. Verifică în cazul lui. Graham, încearcă să vezi tu…