Mahashivaratri Puja, Detachment & Enlightenment of Brain

(India)

Feedback
Share
Upload transcript or translation for this talk

        Shri Mahashivaratri Puja, „Detașarea și Iluminarea creierului”,                               29 Februarie 1984, Pandharpur, India

 

Shri Mataji: (vorbește cu Sahaja Yoghinii indieni) Cum ați ales acest loc așa de îndepărtat? E pur și simplu în junglă. N-ați putut aranja un loc mai aproape? Tocmai pe acesta care este atât de departe? Este atât de departe. Autobuzele nu pot ajunge aici, nu e niciun mijloc de transport. Este atât de dificil de ajuns aici. De ce nu ați făcut-o acolo?

Sahaja Yoghin: Mamă, peste tot sunt cerșetori și ne-ar fi deranjat. Sunt o mie de cerșetori acolo.

Shri Mataji: Unde?

Sahaja Yoghin: Lângă templu.

Shri Mataji: Dar, totuși, atât de departe. Doar pentru a scăpa de cerșetori. Noaptea nu stau acolo. Sunt acolo doar dimineața. Este atât de departe.

Luați loc, vă rog. Ați venit cu autocarul, nu-i așa? Toți ați venit cu autocarul? Cine a venit cu autobuzul? Ridicați mâna. Dintre indieni. Nu, nu, cei care sunt deja aici.

Sahaja Yoghin: Mamă, toți am venit cu autobuzul.

Shri Mataji: Cum ați venit? Cu autobuzul? Cheile s-au pierdut. Ar trebui să fie la ei. Trebuie să le găsiți.

Ce cântece au cântat la Pandharpur? Localnicii au fost uimiți.

Sahaja Yoghin: Ei (Sahaja Yoghini străini) sunt peste măsură de inteligenți.

Shri Mataji: Warren? A venit?

Sahaja Yoghin: Va fi aici în cinci minute.

Shri Mataji: Ce spune?

Sahaja Yoghin: Va veni în cinci minute.

Shri Mataji: Bine, bine. A fost un drum prea lung ca să mergeți pe jos?

Sahaja Yoghin: Am venit cu autocarul, Shri Mataji.

Shri Mataji: Cu autocarul acesta? Am văzut că unii mergeau pe jos.

Sahaja Yoghin: Da.

Shri Mataji: I-ați luat și pe ei în autocare?

Shri Mataji: Ce este asta? Câțiva mergeau pe jos.

Sahaja Yoghin: Shri Mataji, vor ajunge aici în două minute.

Shri Mataji: Înțeleg. Am vrut să trimit… Indienii au trebuit să vină mai devreme ca să aranjeze totul aici. Așa că au venit aici. Nu era nevoie să mergeți pe jos. Am fi putut trimite autocarele din nou.

Sahaja Yoghin: Am vrut să ajung la timp aici.

Shri Mataji: Înțeleg.

Sahaja Yoghin: Dar, este în regulă. Vor veni.

Shri Mataji: S-au gândit că toți sunteți indieni…

Sahaja Yoghin:  Vedeți, dl. Pradhan mi-a dat instrucțiuni foarte stricte. Mi-a spus că sub nicio formă nu putem veni cu autobuzul fără permisiunea Dvs. Dl. Pradhan mi-a spus că în niciun caz, fără permisiunea Dvs… Iar autobuzul era plin, deci nu puteam decât să mergem pe jos – atât.

Shri Mataji: Dar, vezi tu, toți oamenii aceștia au trebuit să vină să aranjeze aici – au trebuit să vină. Cine ar fi aranjat toate astea?

Sahaja Yoghin: Da, din cauza asta am spus să mergem pe jos.

Shri Mataji: Au trebuit să facă toate astea.

Sahaja Yoghin: Dar a fost doar… Eram pe punctul de a spune…

Shri Mataji: Unde este dl. Arun Pradhan?

Sahaja Yoghin: A fost foarte strict cu mine. Mi-a spus că sub nicio formă n-ar trebui să călătorim fără permisiunea expresă a lui Shri Mataji.

Shri Mataji: Depinde, vezi tu, ultima dată am încercat să fac un miracol.

Sahaja Yoghin: Eu am încercat doar…

Shri Mataji: Nu, nu… Deci voi ați mers pe jos în timp ce ei veneau aici.

Ar trebui să avem muzică. (Se pune muzică și Shri Mataji intră în meditație.)

De ce nu a fost trimis autocarul înapoi? Nu înțeleg. Autocarul odată ajuns trebuia trimis să-i aducă pe ceilalți, însă el a stat parcat aici. Spun că ei trebuiau să vină aici primii ca să aranjeze totul. Apoi, trebuiau aduși și ceilalți… E o problemă de comunicare.

Sunteți cu toții aici, nu-i așa? Warren? Sunteți cu toții aici?

El spune că ți-a spus în Bombay de fapt că nu ar trebui ca autobuzul să fie prea încărcat… Deci nu aici…

Shri Mataji: Dar aici, cum au putut toate doamnele…

Sahaja Yoghin: E-n regulă. De aceea am mers pe jos.

Shri Mataji: Dar a durat atât de mult, iar ei nu i-au putut lua pe toți.

Sahaja Yoghin: Autocarul abia a venit, de aceea. Autocarul a trecut pe lângă noi când eram aproape aici. Am fi întârziat foarte mult.

Shri Mataji: Ah, bine.

Sahaja Yoghin: Am vrut să ajungem la timp.

Shri Mataji: Ai greșit că nu ai trimis autobuzul înapoi. Cei din partea locului au venit cu autobuzul și l-au ținut aici. Asta a fost o greșeală. De fapt greșeala e de ambele părți.

Ce este asta?

Sahaja Yoghin: Mamă, asta e cenușa havanului…

Shri Mataji: Bine, dă-i-o lui. Deci acum suntem aici cu toții… E în regulă. Ei bine, acest loc a fost ales pentru că Mi s-a spus că sunt o mulțime de oameni oribili peste tot în rest. Și totuși problemele lor încă se simt. În regulă. Vedeți, trebuie să înțelegeți că trăim în aceste timpuri moderne care au foarte multe complicații.

A venit toată lumea? Voi vorbi mai întâi în engleză și apoi în marathi, altfel acești oameni nu vor înțelege nimic și asta n-ar fi bine.

În aceste timpuri moderne, un loc presupus a fi sfânt devine locul cel mai profan. Este un talmeș balmeș în zilele noastre. Iar când încercăm să punem bazele unui lucru fundamental, ne este la fel de greu cum îi este germenelui care trebuie să-şi facă loc printre pietre și să se lupte cu o mulţime de lucruri. Astfel, trebuie să ne menţinem creierul în formă bună, să fim înțelepți în toate aspectele şi să vedem ce putem obţine prin răbdare şi înţelegere. Este ceva foarte important.

Cred că astăzi e o zi măreață pentru noi toţi, deoarece acesta este locul lui Virata, al lui Shri Vitthala. Este locul în care Shri Vitthala a apărut în faţa unui fiu devotat, iar când acesta i-a cerut să stea pe o cărămidă, El i-a îndeplinit rugămintea și a stat acolo în picioare. Şi se spune că a stat pe acea cărămidă, aşteptând. Unii spun că statuia pe care o vedem a ieşit din Mama Pământ pe acest teren nisipos. Este de fapt cărămida pe care Pundalikaksh i-a aruncat-o, spunând: „Cei care au venit să ne vadă pe mine şi pe părinţii mei – eu fiind ocupat să-i îngrijesc – vor sta pe această cărămidă pe care le-am aruncat-o”.

Ei bine, întreaga poveste trebuie privită într-un mod rațional și plin de înțelepciune, și anume că Dumnezeu poate înfăptui o mulţime de miracole. Noi, cei care suntem creaţi de Dumnezeu, facem unele lucruri care par miraculoase. Să spunem că, dacă privim la situaţia lumii de acum 100 de ani putem afirma că în ziua de azi vedem multe lucruri care s-ar putea numi miraculoase. Acum 100 de ani nimeni nu s-ar fi gândit că am putea avea toate aceste aranjamente în locuri atât de îndepărtate. Dar toate aceste minuni sunt înfăptuite prin puterea lui Dumnezeu. Deci noi suntem creatorii acelor mici miracole, extrem de mici.

Nu se pot explica toate minunile lui Dumnezeu şi nici n-ar trebui explicate. Ele sunt mai presus de mințile noastre. Și pentru ca oamenii să simtă prezenţa Lui, Dumnezeu poate face orice. Se poate mişca în cele trei dimensiuni, chiar şi în dimensiunea a patra – poate face orice doreşte. Asta este ceea ce vedeți acum în viaţa voastră de zi cu zi – cât de multe minuni vi se întâmplă tuturor. Nici măcar nu înţelegeţi cum se produc. Ele au loc chiar şi în cazul lucrurilor lipsite de viaţă, iar oamenii sunt uimiţi de modul în care se petrec. Deci acum, după ce am văzut totul cu ochii noştri, trebuie să credem că este Dumnezeu!

Iar El poate face tot ce doreşte, în timp ce noi nu suntem nimic, nu suntem nimic. N-ar trebui să încercăm să înțelegem raţional minunile lui Dumnezeu. „Cum este posibil? Cum este cu putinţă?” Nu vă puteţi explica decât atunci când atingeţi acea stare mentală, acel nivel, la care sunteți convinși ca rezultat al propriei experienţe că Dumnezeu este Atotputernic. Acest concept este foarte dificil pentru că noi suntem limitați ca oameni, avem puteri limitate și nu putem înţelege cum poate fi Dumnezeu Atotputernic pentru că nu avem capacitatea de a înţelege.

Deci, acest Dumnezeu, care este Creatorul nostru, Ocrotitorul nostru, Cel ce a dorit ca noi să existăm, care este însăși existenţa noastră, este un Dumnezeu Atotputernic – Atotputernic. Poate face ce vrea cu voi. Poate crea o altă lume, poate distruge această lume. Trebuie doar să dorească.

Ideea de a veni la Pandharpur pentru Shiva Puja a fost pentru faptul că Shiva reprezintă Spiritul, iar Spiritul se află în voi toţi, în inimile voastre. Tronul lui Sadashiva se află în vârful capului, dar El este reflectat în inima voastră. Creierul vostru este Vitthala. Deci a aduce Spiritul în creier înseamnă a vă ilumina creierul. „Iluminarea creierului” se referă la faptul că în esență capacitatea limitată a creierului vostru trebuie să devină nelimitată în aptitudinea sa de a-L realiza pe Dumnezeu. Nu voi folosi expresia „a-L înţelege”, ci „a-L realiza” pe Dumnezeu, a realiza cât de puternic este, cât de miraculos şi de măreţ este.

Un alt aspect este că, de fapt, creierul omenesc poate crea – desigur doar din lucruri moarte. Dar atunci când Spiritul intră în creier, începeți să creaţi lucruri vii, să faceți munca vie a lui Kundalini. Chiar şi ce este mort începe să se comporte asemeni a ceea ce e viu, pentru că atingeți Spiritul din lucrurile moarte. De exemplu, nucleul din interiorul fiecărui atom sau molecule, conţine Spiritul acelei molecule. Și dacă deveniţi Spiritul – putem spune că în esență creierul unei molecule sau al unui atom este asemeni nucleului, corpul nucleului. Dar cel ce controlează nucleul este Spiritul care locuieşte în interiorul nucleului.

Deci acum aveţi atenţia sau corpul – întregul corp al atomului – apoi nucleul, iar în interiorul nucleului se află Spiritul. În acelaşi fel noi avem acest corp, atenţia acestui corp. Apoi avem nucleul, care este creierul. Iar Spiritul se află în inimă. Deci creierul este controlat prin intermediul Spiritului. Cum? Prin faptul că în jurul inimii se află şapte aure, număr care poate fi înmulţit cu orice alt număr. Şapte la puterea 1600 – aurele care urmăresc cele şapte chakre ridicate la puterea 1600. 16000, îmi cer scuze. Ei bine, Spiritul urmăreşte prin intermediul acestei aure – urmăreşte, din nou spun urmăreşte, prin intermediul acestei aure…

Vă puteți așeza? Vă puteți așeza? Cred că ar fi mai bine… Nu e nevoie să vă îngrijorați, odată ce ați ridicat-o (Kundalini, probabil – n.t.).

Această aură urmăreşte comportamentul celor şapte centri din creierul vostru. Ea urmăreşte de asemenea toţi nervii care lucrează în creierul nostru; din nou spun: urmăreşte. Dar atunci când aduceţi Spiritul în creierul vostru, atunci avansați cu doi pași, pentru că, în momentul în care Kundalini a voastră se ridică, ea urcă până la nivelul lui Sadashiva, atingându-L, iar Sadashiva informează Spiritul – informează în sensul că se reflectă în Spirit. Deci acesta este primul stadiu în care aurele care privesc, încep să comunice cu diferitele chakre din creier şi astfel să-l integreze.

Dar atunci când aduceţi Spiritul vostru în creier – acesta este cel de-al doilea stadiu – abia atunci deveniți pe deplin realizați, pe deplin realizați. Pentru că atunci Sinele vostru, care este Spiritul, devine creierul vostru. Acţiunea este foarte dinamică. Ea deschide atunci cea de-a cincea dimensiune din fiinţa umană. La început, când deveniţi realizaţi, când deveniţi conştienţi în mod colectiv şi începeţi să ridicaţi energia Kundalini, treceţi în dimensiunea a patra. Însă atunci când Spiritul ajunge în creierul vostru, deveniţi dimensiunea a cincea, însemnând că deveniţi cel ce înfăptuieşte. De exemplu, creierul nostru spune: „Ridică acest lucru!” Deci, atingeţi acel lucru şi îl ridicaţi. Sunteţi cel ce înfăptuieşte. Dar atunci când creierul devine Spiritul, Spiritul este cel ce înfăptuiește. Iar când Spiritul este cel ce înfăptuiește, deveniţi în întregime Shiva, deveniți realizat.

În acel stadiu, dacă vă mâniaţi, nu sunteţi ataşat. Nu sunteţi ataşat de absolut nimic. Orice lucru aţi poseda, nu sunteţi ataşat de el. Nu vă puteţi ataşa pentru că Spiritul este detaşare, detaşare perfectă. Nu vă faceţi griji pentru niciun ataşament – oricare ar fi el – nu sunteţi ataşat nici măcar o secundă. Acum, aș spune că pentru a înţelege detaşarea Spiritului ar trebui să ne studiem pe noi înșine foarte bine, foarte clar: „Cum suntem noi ataşaţi?” Suntem ataşaţi mai întâi prin intermediul creierului nostru, mai ales prin creierul nostru, deoarece toate condiţionările noastre sunt în creier, şi în același timp egoul nostru este de asemenea în creier. Deci ataşamentele emoţionale se manifestă prin creierul nostru – la fel și atașamentele noastre egoiste se manifestă tot prin creier.

De aceea se spune că după Realizare trebuie să practicați Shiva tattwa, exersând detaşarea. (Vă rog dați-Mi șalul. Shri Shiva a scăzut temperatura.) Ei bine, cum exersaţi detaşarea? – Cu toții înțelegeți cât de cât engleza, nu-i așa? – Ne ataşăm de ceva, desigur prin intermediul creierului, dar și prin atenţia noastră. Deci încercăm să facem ceea ce numim „chitta nirodh”, adică să ne controlăm atenția. Unde merge atenția noastră? În practica Sahaja Yoga, dacă trebuie să vă ridicaţi mai sus, trebuie să vă îmbunătățiți propriul instrument şi nu pe al altora. Asta este ceea ce trebuie făcut cu siguranță. Acum, urmăriţi-vă atenţia, unde merge ea? Urmăriţi-vă. De îndată ce începeţi să vă urmăriţi pe voi înșivă, să urmăriți atenţia voastră, vă veţi identifica cu Spiritul, deoarece pentru a vă urmări atenţia, trebuie să fiţi Spiritul. Altfel, cum o veţi urmări? Acum observați unde se duce atenţia voastră.

Primul ataşament este faţă de corpul vostru, în toate formele grosiere. Vedem însă că Shiva nu are niciun ataşament pentru corpul Lui. Doarme oriunde, merge prin cimitire şi doarme acolo – pentru că nu este ataşat și deci nu poate capta bhoots sau altceva – nimic de acest gen. Vedeți, El este detaşat. Detaşarea trebuie urmărită şi privită prin prisma propriilor ataşamente. Acum, pentru că sunteţi suflete realizate – dar nu Spiritul, pentru că El nu a intrat încă în creierul vostru – sunteţi totuși suflete realizate, deci ceea ce puteţi face este ca măcar să vă urmăriţi atenţia. Vă puteţi urmări atenţia în mod foarte clar, privind încotro se îndreaptă. Apoi vă puteți de asemenea controla atenţia. Este foarte simplu. Pentru a vă controla atenţia trebuie doar să o mutați de la un lucru către un altul. Încercaţi să vă schimbaţi priorităţile.

Toate acestea trebuie făcute acum; după Realizare, trebuie să aveți o detaşare completă. Deci corpul pretinde confort. Încercaţi să vă puneţi corpul într-o poziţie mai puţin confortabilă. Încercaţi. Orice considerați că v-ar putea da confort, încercați să faceți să fie mai puțin confortabil. De aceea oamenii au mers în Himalaya. Chiar și numai venirea în acest loc v-a creat o mulţime de probleme, deci vă închipuiţi ce ar însemna să mergeți în Himalaya. Deci după Realizare, oamenii obişnuiau să meargă în Himalaya: „Bun, încearcă să treci prin toate astea, să vedem cum reacţionezi!” Aşa că acum începe așa numita „penitenţă”, într-un fel – o penitenţă pe care o puteţi face foarte uşor pentru că acum sunteţi suflete realizate – o puteți face cu bucurie. Încercaţi să vă faceţi corpul puțin… Pentru Shiva nu contează dacă se află într-un cimitir, sau în regatul Lui, Kailasha, sau oriunde în altă parte.

Unde este atenţia voastră? Atenţia voastră umană este descurajator de proastă! Este lipsită de sens și extrem de încâlcită. „Am făcut asta din cauza asta” – există o explicaţie. Sau alţii trebuie să dea o explicaţie. Nu e necesar să dați, să acceptați sau să cereți nicio explicaţie. Nicio explicaţie. Cel mai bine este să exişti fără să dai nicio explicaţie. În limba hindi – „Jaise raakhau taise hi raahu”: „În orice mod mă menții, voi rămâne așa și mă voi bucura de acea stare.” Kabira spune în continuare în această poezie: „Dacă mă așezi pe un elefant (vehicul regal), voi merge pe elefant, dacă mă pui să merg pe jos, voi merge pe jos”. „Jaise raakhau taise hi raahu” . Deci nicio reacţie în această privință, nicio reacţie. Înainte de toate nicio explicaţie, nicio reacţie!

Acum, al doilea lucru este mâncarea – ceea ce au căutat fiinţele umane prima dată, în stadiul animal. Niciun fel de atenţie pe mâncare! Fie că aveţi sau nu sare, fie că aveţi un lucru sau altul, nicio atenţie asupra mâncării! În realitate n-ar trebui să vă amintiţi ce-aţi mâncat de dimineaţă. Însă voi vă gândiți la ce veți mânca mâine. Nu consumați mâncare pentru a pune în funcţiune acest organism, ci mai mult pentru satisfacerea plăcerilor limbii. De îndată ce începeţi să înţelegeţi că plăcerea este un semn al unei atenţii grosiere… Orice fel de plăcere este un fel de „senzaţie” foarte grosieră. Este foarte grosieră. Însă când spun „Nicio plăcere!”, nu înseamnă să deveniţi nişte oameni serioşi, sau să arătați ca nişte persoane cărora le-a murit cineva în familie!

Ar trebui să fiţi ca Shri Shiva, atât de detaşați ca El. La căsătorie a venit călare pe un bivol care alerga foarte repede. Şedea pe bivol cu picioarele desfăcute aşa. Bivolul alerga repede, iar El îl ținea bine, cu picioarele desfăcute, așa. Şi se ducea la căsătoria Sa! Era însoţit de oameni chiori, de oameni fără nas – tot felul de oameni ciudaţi îl însoțeau. Iar soţia Lui se simţea foarte stânjenită de lucrurile fără sens pe care le spunea lumea despre Shiva. El nu-şi face griji pentru reputaţia Lui. Dar asta nu înseamnă să deveniţi hippy. Vedeți, asta e problema – că începeți să vă gândiți îndată că puteți deveni hippy. Mulţi oameni cred că dacă încerci să te comporţi ca Shiva, devii Shiva. Mulţi cred asta – că dacă consumi „ganja”(marijuana) devii Shiva, pentru că Shiva obişnuia să ia „ganja”; dar El o consuma doar pentru a o face să dispară complet din lume. Pentru El nu conta dacă este „ganja” sau orice altceva. Îi puteți da orice – nu-și va pierde luciditatea, în niciun caz. El consumă toate aceste lucruri. Sau, lumea consideră că dacă trăieşti precum Shiva, detaşat de toate așa cum era El, complet lipsit de preocupare cu privire la aspectul exterior…

El orice înfățișare ar avea, oricum ar arăta, este frumos. Nu trebuie să facă nimic pentru asta. Deci ataşamentul pentru orice lucru este urâţenie. Este urâţenie. Este absurditate. Dar vă puteţi îmbrăca cum vă place. Sau chiar dacă sunteţi în haina cea mai obişnuită, veţi arăta ca o persoană magnifică. Dar asta nu este ca și cum ați spune: „În regulă, atunci să mergem peste tot înfășurați într-o pânză”. Frumuseţea pe care Spiritul a născut-o în interiorul vostru vă conferă puterea de a purta orice doriţi, fără să vă influențeze frumuseţea, care vă însoțește în permanență. Dar aţi atins acea stare? Această stare este atinsă doar atunci când Spiritul intră în creier. Cel mai greu le este celor orientați către ego să o atingă. De aceea ei nu se pot bucura de lucruri. Cel mai mic pretext îi dărâmă. Iar Spiritul, care este izvorul bucuriei, pur și simplu nu vine, nu-și face apariția. Bucuria este frumuseţe. Bucuria însăşi este frumuseţe. Dar aceasta este o stare care trebuie atinsă!

Ataşamentele vin în multiple moduri. Dacă încercați să studiați acest aspect descoperiți că aveţi ataşamente faţă de familie: „Ce i se va întâmpla copilului meu? Ce i se va întâmpla soţului meu? Ce se va întâmpla cu mama mea, soţia mea?” – tot felul de prostii. Cine este tatăl vostru şi cine este mama voastră? Cine este soţul vostru şi cine este soţia voastră? Shiva nu ştie toate aceste lucruri. Pentru El, El şi puterea Lui sunt două lucruri inseparabile. Deci El se manifestă ca o singură personalitate. Nu există dualitate. Numai când există dualitate spuneţi „soţia mea”. Spuneţi tot timpul: „nasul meu, urechile mele, mâinile mele”, „al meu, al meu, al meu” și alunecați vertiginos tot mai jos. Cât timp spuneţi „al meu”, există dualitate. Dar când spun „eu – nasul” – doar atunci nu există dualitate.

Shiva adică Shakti, Shakti adică Shiva – nu există dualitate. Dar noi trăim bazându-ne numai pe dualitate şi din această cauză există ataşamente. Dacă nu există dualitate, de ce te-ai putea ataşa? Dacă sunteţi atât lumina cât şi lampa, atunci unde este dualitatea? Dacă sunteţi atât luna cât şi lumina lunii, unde este dualitatea? Dacă sunteţi atât soarele cât şi lumina soarelui, sunteți atât cuvântul cât şi semnificaţia, atunci unde este dualitatea? Însă atunci când există separare, există dualitate. Şi din cauza acestei separări vă simţiţi ataşaţi, pentru că dacă sunteţi acel lucru, cum ați putea fi ataşaţi de el? Înţelegeţi acest aspect? Deoarece există o diferenţă şi o distanţă între voi şi ceea ce este al vostru, de aceea vă ataşaţi. De fapt sunt „eu” – cine este celălalt? Tot acest univers sunt „eu”. Cine este celălalt? Totul sunt „eu”. Cine este celălalt? Nu este vorba de o undă a creierului sau o undă a egoului.

Stai jos, stai jos. Dacă am nevoie de ceva, vă voi spune. Îi deranjați pe ceilalți. Stați jos. Subiectul e foarte important. Nu am nevoie de nimic în acest moment. Chiar dacă voi sta nouă ore, nu voi avea nevoie de nimic. Vă rog stați jos fără să vă îngrijorați și nu deranjați. Stați jos.

Deci cine este celălalt? Nimeni! Iar acest lucru este posibil numai când Spiritul intră în creier şi deveniţi parte integrantă a lui Virata însuşi. Virata este creierul, aşa cum v-am spus. Atunci orice faceţi, fie că vă arătaţi mânia, fie că vă arătați afecţiunea, compasiunea, orice, Spiritul este cel care se exprimă, deoarece creierul şi-a pierdut identitatea; aşa-numitul creier limitat a devenit Spiritul nelimitat. Nu știu, chiar nu ştiu să dau o analogie unui lucru ca acesta. Dar ce putem face de fapt este să-l înţelegem; că dacă o culoare este picurată în ocean, nu este posibil ca oceanul să se coloreze. Dar… încercaţi să înţelegeţi, dacă puţină culoare, o cantitate limitată de culoare este picurată în ocean, culoarea îşi pierde cu desăvârşire identitatea. Gândiţi-vă la opusul acestui fapt. Dacă oceanul este colorat şi este revărsat în atmosferă sau într-o zonă limitată, mică în comparație cu oceanul, sau pe orice locșor, pe orice atom sau altceva, acel lucru va fi în întregime colorat.

Deci Spiritul este asemeni oceanului, care conține lumina în interiorul lui. Iar când acest ocean umple micuţa ceașcă a creierului vostru, ceaşca îşi pierde identitatea şi totul devine spiritual! Totul! Puteţi face ca totul să devină spiritual. Totul. Orice atingeţi devine spiritual. Nisipul devine spiritual, pământul devine spiritual, atmosfera devine spirituală, corpurile cereşti devin spirituale. Totul devine spiritual. Aşadar, Spiritul este asemeni unui ocean, în timp ce creierul vostru este limitat. Deci trebuie să atingeți detaşarea de creierul vostru limitat. Toate limitările creierului ar trebui spulberate, astfel ca atunci când acest ocean umple creierul, să spargă ceaşca lui micuţă şi fiecare fărâmă a acelei ceşti să devină colorată, întreaga atmosferă, totul, absolut totul în jur să fie colorat. Culoarea Spiritului este lumina Spiritului, iar această lumină a Spiritului acţionează, lucrează, gândeşte, coordonează, face totul. Acesta este motivul pentru care astăzi M-am hotărât să aduc Shiva tattwa în creier.

Prima procedură este să vă îndreptaţi mintea către Shiva tattwa, spunându-i: „Ei bine, încotro te duci, domnule creier? Îţi îndrepți atenţia pe una, pe alta, te implici – acum detaşează-te și devino creierul, doar creierul. Și detaşează-te, detaşează-te”. Iar apoi luaţi acest creier detaşat, umplut complet de culoarea Spiritului. Se va întâmpla în mod automat. Cât timp vor exista aceste limitări ale atenţiei voastre, acest lucru nu se va întâmpla. Deci trebuie să faceți această tapasya în mod deliberat, fiecare dintre voi. Sunt alături de voi; atingând acea stare nu veţi mai avea nevoie de nicio Puja. Dar trebuie să atingeți acea stare, iar pentru atingerea acelei stări, aveţi nevoie de Puja.

Sper că mulţi dintre voi vor deveni Shiva tattwas în timpul vieţii Mele. Dar să nu credeţi că vă cer să suferiţi. Nu există suferinţă în această ascensiune, dacă înţelegeţi că este starea bucuriei complete, este momentul când deveniţi Nirananda – numele bucuriei la nivelul Sahasrarei. Numele ei este Nirananda, iar voi ştiţi că numele Mamei voastre este Nira. Așadar voi deveniţi Niranand.

Deci acest act de venerare al lui Shiva, astăzi, are o semnificaţie deosebită. Sper că tot ceea ce facem în mod exterior, în mod grosier, se petrece şi în mod subtil. Încerc să împing Spiritul vostru în creier, dar constat că uneori este destul de dificil, deoarece atenţia voastră nu este liberă, este încă implicată. Încercaţi să vă detaşaţi. Mânie, desfrâu, lăcomie, totul – încercaţi să le diminuaţi. Spre exemplu în ceea ce privește hrana i-am spus azi lui Warren: „Spune-le să mănânce mai puţin, nu ca nişte gurmanzi”. Din când în când, cu ocazia unei mese festive puteți mânca mai mult, dar nu puteţi mânca mereu aşa. Nu este atitudinea unui Sahaja Yoghin. Încercaţi să vă controlaţi. Încercaţi să vă controlaţi vorbirea. Fie că vă exprimaţi mânia prin felul în care vorbiți, sau vă exprimaţi compasiunea, sau sunteţi plini de compasiune în mod artificial, încercaţi să vă controlaţi. Ştiu că unii dintre voi nu vor face poate prea mult în acest sens. Este în regulă. Voi încerca să vă repet de multe ori, voi încerca să vă ajut, dar majoritatea dintre voi pot face asta. Şi ar trebui să încercaţi.

Deci de astăzi începem Sahaja Yoga la un nivel mai profund, un nivel pe care unii dintre voi poate nu-l vor atinge. Dar cei mai mulți dintre voi ar trebui să încerce să devină mai profunzi – fiecare. Pentru asta nu trebuie să fiți foarte înalt educați sau să aveți poziții înalte – în niciun caz. Este nevoie de oameni care meditează, se dedică, merg în profunzime, pentru că sunt asemeni primelor rădăcini care trebuie să ajungă mult mai în profunzime, astfel încât alţii să-i poată urma.

Pentru Puja de astăzi vom avea o Ganesha Atharvasheersha foarte scurtă. Doar… N-o să-Mi spălaţi Picioarele sau altceva – veți spune doar Atharvasheersha şi puteţi pune…  Fiind Puja pentru Shri Shiva nu este nevoie să-Mi spălați Picioarele pentru că El este deja pur. Shiva este tot timpul curat, pur, imaculat. Deci veţi spăla ceva imaculat? Cineva ar putea spune: „Mamă, când îţi spălăm Picioarele, primim vibraţiile Dumneavoastră în apă”. Dar Shri Shiva e atât de detaşat, încât nu e nevoie să Le spălaţi – în starea în care voi înșivă sunteţi în întregime spălaţi, curăţaţi complet. Apoi vom avea o Devi Puja, pentru că Gauri, care este Fecioara, trebuie venerată. Aşa că vom spune cele 108 nume ale Fecioarei, apoi vom face o Shiva Puja.

Regret că nu vă pot spune totul într-un discurs scurt. Dar detaşarea trebuie să înceapă să se exprime în Realizarea voastră – detașarea. Ce este abandonul? Nu este nimic. Pentru că atunci când sunteţi detaşaţi, sunteţi abandonaţi, în mod automat. Când sunteți atașați de alte lucruri, nu sunteţi abandonaţi – asta este tot. De ce v-ați abandona Mie? Sunt o persoană atât de detaşată încât nu înţeleg toate astea. Ce voi obţine de la voi? Sunt atât de detaşată. Nimic. Deci, sper că astăzi ne vom ruga cu toții:  „Doamne, dă-ne puterea şi sursa de atracţie prin care să renunţăm la celelalte înclinații către toate plăcerile, bucuriile, către ego, către orice lucru la care ne putem gândi și prin care să ne pierdem în bucuria pură a lui Shiva tattwa – în mod absolut.”

Sper că am putut să vă explic de ce Mă aflu astăzi aici şi de ce ziua de azi e o zi mare. Toţi cei ce vă aflaţi aici sunteţi în mod special foarte norocoşi, și ar trebui să vă gândiți că Dumnezeu a fost bun cu voi, alegându-vă să fiţi astăzi aici, pentru a asculta aceste lucruri. Şi apoi, de îndată ce vă veţi detaşa, veţi începe să vă simţiţi răspunzători – abhiyuktha – răspunzători. Dar nu responsabilitatea care dă ego, ci responsabilitatea care ea însăşi execută, care se exprimă prin ea însăşi, care se manifestă prin ea însăşi.

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!

Sper că toată lumea Mi-a înțeles discursul. Special am vorbit astăzi în engleză, pentru că aici nu am ținut niciun discurs în limba engleză. Dacă nu ați înțeles, ar trebui să rugați pe cineva să vi-l traducă.

(Începe Puja. Se recită Ganesha Atharvasheersha urmată de Argala Stotram)

Iar Bhavani, în calitate de soție a lui Shri Shiva, nu poartă podoabe. Este ca și cum contopirea cu Shri Shiva absoarbe absolut toate manifestările exterioare. Deci nu ar trebui folosite multe ornamente sau lucruri de acest fel. Din nou, este dificil să înțelegeți acest lucru la nivel rațional. Însă aceste manifestări exterioare au loc numai atunci când nu sunteți contopiți în Sadashiva. Dar odată ce deveniți una cu El, identitatea voastră se pierde și nu rămâne nici urmă de dualitate. Deci dualitatea „eu” și „puterea mea” dispare, pentru că „eu” și „puterea mea” devin una.

Sahaja Yoghin: Shiva Shakti Rupini (Se recită Mantra). E gata?

Sahaja Yoghin: Havan?

Shri Mataji: Acum voi începe havanul.

Sahaja Yoghin: Să recităm acum Shiv Sahstranaam?

Shri Mataji: Da. Mai întâi spune „Chamak Dhamak” (capitolul 8 din Rudraksh Adhyay). Rajesh, fiule, ai adus pânza albă?

Sahaja Yoghin: Da, sigur.

Sahaja Yoghin: Să oferim flori în timp ce spunem „Namak Chamak”?

Shri Mataji: Nu, nu. Când voi spuneți „Namak Chamak” Eu iau forma lui Shri Shiva.

El este mediatorul. Deci prima dată trebuie să vă adresați Zeiței, care rezidă în inima lui Shri Shiva, iar apoi trebuie să-L descrieți pe Shri Shiva într-o formă scurtă. Și în tot acest timp ar trebui să veniți să faceți ofrandele. Cine va sta aici (lângă havan)? Veniți în față. Să vină 2-4 persoane. Niște doamne și domni să vină aici. Veniți, câteva persoane căsătorite. Unul sau două cupluri. Stați jos.

Sahaja Yoghin: Stați jos aici, lângă havan.

Shri Mataji: Două cupluri. Cupluri noi, care nu au mai făcut Puja. Soția ta a venit? A venit?

Sahaja Yoghin: Da, a venit.

Shri Mataji: N-ar trebui să fii singur.

Sahaja Yoghin: Cheamă-ți soția.

Shri Mataji: Bine, stai jos. Ar trebui să vină cei care nu Mi-au făcut Puja. Cei care Mi-au făcut deja Puja să nu vină. Iar acum câțiva Sahaja Yoghini din străinătate. Soț și soție.

E nevoie de datura (o specie de flori) și de celelalte lucruri. Bel pushpa (o altă specie de flori) ar trebui oferită la Picioare.

Sahaja Yoghin: Să chemăm pe cineva să ofere belpatra (frunzele copacului bilwa)?

Shri Mataji: Da, în timp ce se recită. Vino aici. Vino mai aproape. Unde e soția ta?

Sahaja Yoghin: Vine acum.

Shri Mataji: Cu fața acolo. Tu stai în partea aceea, iar ea în partea cealaltă. Acum, în timp ce el recită, voi va trebui să oferiți florile. Va trebui să o acoperiți cu flori. Haideți, veniți mai aproape. Apropiați-vă. Hope, mai aproape. Încă sunteți… apropiați-vă mai mult unul de celălalt. Mergeți în partea aceea. Mergeți mai spre dreapta. Voi mutați-vă mai spre stânga. Mutați-vă puțin în partea asta. Îndoiți picioarele. Stați fie pe o parte fie pe cealaltă. Nu stați cu picioarele încrucișate. Îndoiți un singur picior – așa. Ridicați un picior și nu stați cu ambele picioare încrucișate.

Sahaja Yoghin: Stați în genunchi, așa cum stă el.

Shri Mataji: E mai bine așa. Bine. Acum, în timp ce el pune… Vei putea să te descurci să pui lemnele? Lemnele trebuie să fie puse în număr de patru în timp ce se recită. Trebuie puse foarte rapid. Deci trebuie să fiți rapizi. Shri Shiva este foarte rapid. Deci trebuie să fiți foarte alerți. Nu, nu, nu acum, nu încă. Mai întâi trebuie să puneți florile. Apoi trebuie să puneți… Doamnele ar trebui să aranjeze vatra – ele știu mai bine. Întâi puneți turtele de bălegar uscat, apoi turnați ghee peste ele. Oprește-te. Ține-le la picioare. Mai întâi trebuie puse florile. Mai întâi florile. Mai întâi florile, iar apoi… pe turtele de bălegar uscat turnați ghee. Unde este ghee-ul? Așează-l lângă tine. Ar trebui ținut acolo. Cei din Maharashtra știu mai bine aceste lucruri – de aceea.

Sahaja Yoghin: Trebuie să punem camfor?

Shri Mataji: Da, camfor. Puneți deasupra camfor și ghee pe turtele de bălegar uscat. Puneți pe toate cele patru laturi ale turtelor de bălegar. Vor fi adăugate după ce se termină de citit. Se va derula rapid și vor fi utilizate în acel moment. În primul rând vor pune florile, apoi vor aranja totul, și până când e gata totul, vom începe să recităm numele. Ați pus fructele acolo?

Sahaja Yoghin: Deci dl. Warren, dl. Dhumal, dl. Modi. Vă rog veniți.

Shri Mataji: Cei care au venit fără soții.

Sahaja Yoghin: Cei care au venit fără soții.

Shri Mataji: Și care sunt lideri.

Sahaja Yoghin: Cei care sunt lideri.

Shri Mataji: Nu și cei care sunt cu soțiile. Cei care sunt cu soțiile să nu vină.

Sahaja Yoghin: Cei care au venit singuri. Dhumal…

Shri Mataji: Vino, vino.

Sahaja Yoghin: Dl. Dhumal a venit cu soția.

Shri Mataji: Au venit amândoi?

Sahaja Yoghin: Da.

Shri Mataji: Fără soții…

Orezul gătit ar trebui pus în interior. N-ar trebui lăsat afară. Adhi, tot orezul trebuie pus în interior, bine? Puteți începe. Sper ca nimeni să nu fi rămas pe drum. Să vină aici cineva. Unde sunt?

Sahaja Yoghin: Jayvant.

Shri Mataji: Să vină Jayvant și Barve. Pradhan?

Sahaja Yoghin: Barve?

Shri Mataji:  Veniți cu toții aici. Cu toții trebuie să veniți aici. Voi mutați-vă puțin mai încolo. Cei cu soțiile. Veniți. Belpatra le puteți oferi la Picioare. Veniți, cu toții. Puteți pune câteva sub Picioarele Mele. Nu, nu, nu acum. Când vă spun Eu le puteți pune. Când vă spun puteți pune una câte una. Veniți cu toții aici. Veniți aici. Veniți, ar trebui să fiți aici cu toții. Veniți, veniți. Rajesh, mută-te puțin. Aduceți kalash (vasul care ține nuca de cocos). Ține-o în mână. Veniți.

Sahaja Yoghin: Cei din jurul havanului să ofere ahuti (ofrandele) în foc după ce spun Swaha.

Shri Mataji:  Ceilalți să ofere belpatra (frunze de bilva) una câte una. Oferiți câte 3 frunze de fiecare dată.

Ar trebui să meditați pentru cinci minute. Puteți să vă plecați în fața Mea (namaskar). Intrați în meditație.

N-ai pus bhang (frunze de canabis) în ceai, nu? Ai pus bhang?

Sahaja Yoghină: Nu, nu.

Shri Mataji: Ce liniște… Aceasta este răcoarea specială a lui Shri Shiva. Este răcoarea specială a lui Shiva.

(Shri Mataji pune alternativ mâinile deasupra focului de la havan.) Cu toții ar trebui să vă puneți mâinile deasupra havanului, iar apoi să vă întoarceți la locurile voastre. Cu toții. În mod simbolic, focul reprezintă Vishnu tattwa, iar răcoarea reprezintă Shiva tattwa. Astăzi am rugat Shiva tattwa să intre în Virata lui Shri Vishnu. Cu toții ar trebui să veniți să vă puneți mâinile aici și să încercați în mod simbolic să oferiți focului vibrațiile voastre, așa cum am făcut Eu acum. Puteți veni pe rând, însă Eu voi pleca.

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți.

Aduceți-Mi papucii. Acum e cel mai bine. Ar trebui să existe dhuni (fum). Focul trebuie să existe – nu cu așa ceva – pentru a face fum – e important (Shiva tattwa intrând în foc generează fum).

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți.