Shri Kartikeya Puja. Grosshartpenning, Munich (Germany), 13 July 1986.

Îmi pare rău că am întârziat.

N-am ştiut că acest program este într-un loc aşa de frumos. Şi iată aici vedeţi un frumos tablou al lui Michelangelo, exprimând dorinţa divinului, a Tatălui, de a vă salva, de a vă ajuta, şi totul funcţionează. În Germania au avut loc tot felul de întâmplări foarte violente şi asta a avut un efect devastator asupra vieţii occidentale în ansamblu. Sistemul de valori a fost distrus, ideea de dharma a fost deformată, femeile au început să se comporte precum bărbaţii. Şi atât de mulţi oameni au murit, mulţi tineri au murit, foarte, foarte tineri. Niciuna din dorinţele lor nu s-a împlinit, viaţa nu le-a dăruit altceva decât război. A fost ca un val de căldură, care a distrus toate lucrurile mai subtile. Când natura e insultată sau furioasă distruge doar lucrurile grosiere. Dar când oamenii încep să distrugă, distrug chiar şi lucrurile mai subtile, precum sistemul vostru de valori, caracterul vostru, castitatea, inocenţa, răbdarea. Aşadar, acum războiul se poartă la un nivel mai subtil.

Trebuie să înţelegem acum că toate aceste lucruri au avut un efect atât de devastator în vest, asupra personalităţii occidentalilor; aşa că primul efort care trebuie făcut este să reparăm acest lucru, să-l îndreptăm, să-l facem să se menţină prin propriile forţe, pentru că oamenii şi-au pierdut personalitatea, şi-au pierdut tradiţia. Ei nu au avut o bază, n-au avut rădăcini, şi au început să se îndrepte spre orice le era oferit drept un soi de experienţă intelectuală. Femeile au devenit foarte independente şi au crezut că-şi pot rezolva singure problemele, iar apoi au crezut că pot deveni ca bărbaţii. Aici problemele au început într-un fel chiar mai greşit, pentru că femeia este femeie plus ceva foarte mic ce se numeşte bărbatul din ea. Când femeia încearcă să evite ceea ce este şi dezvoltă ceea ce are foarte puţin, atunci ea devine ciudată. Însă ea poate fi posedată de atât de mulţi bărbaţi morţi, căci această dorinţă de a deveni masculină poate atrage mulţi bhoots care vor să intre în mintea femeii. Iar atunci când intră, au veşmintele unei femei şi mintea unui diavol, dar femeile nu văd asta, poate pentru că datorită acestor lucruri demonice pot avea mult succes în planul lumii materiale. S-ar putea să fie mai bogate. Poate domină pe toată lumea. S-ar putea să devină meticuloase precum bărbaţii: absolut – în fond – foarte curate şi aranjate, ordonate, lipsite de orice urmă de frumuseţe şi sensibilitate.

Apoi, în final, aceste femei devin ca vampirii. Astfel că, deşi războiul s-a încheiat, el încă mai persistă prin femeile din Germania, cred. Am auzit că acest atac a mai avut loc şi înainte; erau femei numite amazoane. Acum istoria se repetă. Zilele trecute am discutat cu o doamnă germană şi am fost surprinsă de atitudinea ei, pentru că am avut sentimentul că în ea se mai află un nazist, un bhoot nazist stă acolo. Ea avea o personalitate duală: pe de o parte vorbea foarte frumos, iar pe de altă parte era asemenea unui nazist şi a unui fascist. Astfel de oameni găsesc toate argumentele cu multă viclenie. Primul lucru pe care îl fac este să spună: „Noi suntem de partea celor călcaţi în picioare, precum indienii. Indienii sunt arieni, şi suntem şi noi arieni şi ne plac arienii.” Indienii sunt un popor foarte spiritual, iar ei simt că sunt la fel ca indienii… tot felul de lucruri, puteţi crede toate astea? Lucrul cel mai important este acela că ar trebui să fie îmbunătăţită calitatea vieţii.

Calitatea bărbaţilor este diferită de cea a femeilor, v-am spus de multe ori, iar dacă femeile încearcă să devină masculine, nu vor realiza nimic bun. Am avut multe astfel de cazuri, cum a fost soţia lui Mao, cea a doamnei Chanka Sheik. Acum – această doamnă Carlos. Carlos o cheamă? Marcos, Marcos. Atâtea astfel de femei care încurcă întotdeauna lucrurile, atunci când încearcă să fie ca bărbaţii! De-a lungul istoriei am avut multe femei adevărate. În India femeile sunt înzestrate cu foarte multe calităţi. Am avut femei precum Jhansi ki Rani, care a luptat împotriva britanicilor. Era văduvă.

Şi-a legat copilul pe spate şi a luptat cu englezii. Se spune că a sărit cu calul de la o înălţime de 180 de picioare, de pe turnul unui fort, iar englezii au lăsat scris că, deşi au învins-o pe Jhansi şi victoria este a lor, gloria îi revine lui Jhansi Ki Rani. În India am avut femei măreţe, precum Nur Jahan, o altă femeie de o calitate deosebită, am avut-o pe Chand Bibi, Ahalyabai dar ele erau toate femei, nu aveau egoul unui bărbat. Atunci când este nevoie pot munci, pot lucra în birouri alături de bărbaţi, dar nu este nevoie să devină bărbaţi. Vă voi da un exemplu personal. A trebuit să construiesc casa noastră din Lucknow şi am făcut-o într-un stil specific feminin. Am construit o casă foarte bună mai bine decât ar fi putut-o face orice bărbat – la nişte costuri foarte, foarte reduse. Un bărbat ar căuta mai întâi de toate un arhitect. S-ar duce şi ar face toate măsurătorile, apoi ar încerca să planifice totul, dinainte. Apoi, în egoul lui, va merge într-un loc foarte scump să cumpere ceva foarte scump pentru casă şi va fi înşelat.

Apoi, persistând în acest ego, va merge şi va găsi mână de lucru foarte scumpă, va angaja pe cineva – va conduce totul, totul! Însă eu am făcut totul într-un mod foarte diferit. Aveam bani, aşa că am căutat meşterii cei mai buni, care aveau cărămizile cele mai bune. Casa urma să fie construită din cărămizi. Apoi – de ce mai era nevoie? Aşa cum găteşte o femeie, vedeţi? Apoi mai este nevoie de nisip – în regulă, de ciment, bare de fier şi mână de lucru. Eu nu am procedat ca bărbaţii, care se agită atâta. L-am găsit pe cel care vindea cele mai bune cărămizi. El a spus: „Nu am bani, şi trebuie să ridic cuptoarele, să le umplu cu cărămizi, şi asta cere nişte bani ca să mă apuc.” I-am spus: „Bine, o să cumpăr un cuptor întreg de la tine, un cuptor cât mă costă?” El a răspuns: „Cinci mii de rupii e destul.

Dar – a spus – dacă se dărâmă sau ceva e în neregulă, dacă nu se aprinde este responsabilitatea Dumneavoastră.” Eu am spus: „Nu contează, fă un cuptor pentru mine.“ Aşa că am cumpărat un cuptor întreg de la el. Cuptorul – cuptorul este acela unde se pun toate cărămizile – înţelegeţi? apoi îl acoperă cu nămol şi-i dau foc pe dedesubt. Uneori se poate întâmpla ca totul să se fărâmiţeze sau să se prăbuşească. I-am spus: „Bine, fă aşa, cu doar cinci mii de rupii.“ Atunci când se aprindea bine şi mergea totul bine, nu costa mai puţin de cincizeci de mii de rupii. Apoi am mers la râu şi am întrebat cât costă o „parte” – cum spun ei – o cantitate mare de nisip. Mi-au spus: „Acum, că e vară, costă foarte puţin, dar pe timpul iernii preţul este foarte ridicat.” Un om a venit şi a spus: „Acum aveţi nevoie de atât. Vi-l aducem. Pe urmă, dacă aveţi nevoie de mai mult, vă mai aducem.” Dar eu n-am fost de acord. Am spus: „Dacă vara e atât de ieftin, de ce să nu-l cumpăr pe tot acum?” Şi aşa am cumpărat toată „partea”, toată cantitatea de nisip.

Apoi am mers la negustorii de fier şi i-am întrebat de preţ. Ei au spus: „Trebuie să faceţi comandă; dar dacă o să comandaţi en gros, vi-l dăm mult mai ieftin; dacă plătiţi cu bani lichizi, vă costă atât.“ Am spus: „În regulă, voi face comanda.” Aşa că totul a fost gata. La fel procedăm şi atunci când gătim: pregătim totul – totul la îndemână. Apoi aveam nevoie de lemn, iar ei au spus: „Lemnul va veni din Nepal.“ Am spus: „În regulă, ce mai trebuie?” Şi ei au spus: „Dar lemnul poate fi adus din orice altă pădure!” Am mers deci într-o pădure numită Jabalpur, situată în centrul Indiei. Acolo am comandat lemn. Întreaga pădure fusese tăiată de curând şi era oferită la licitaţie. Am cumpărat mult lemn de acolo. L-am cumpărat pe tot de acolo, şi am mai luat şi marmură, tot de acolo. Această marmură nu mai fusese folosită niciodată înainte. Am spus: „E foarte simplu, pot folosi această marmură pentru tot.” Astfel că am luat şi marmură şi lemn din acel loc.

Apoi – mâna de lucru. I-am întrebat pe prietenii mei dacă ştiau nişte zidari buni. Ei au spus: „Da, acesta este bun, este bun şi celălalt.” I-am chemat pe toţi şi le-am spus: „Puteţi locui cu mine în această casă, iar eu o să am grijă de voi, o să vă hrănesc foarte bine.” Ei s-au stabilit acolo cu familiile lor, iar eu găteam pentru ei. Prin mâncare le-am câştigat admiraţia şi erau în stare să facă orice pentru mine, orice. Erau foarte amabili cu mine. Foloseau la construcţie tehnici noi pe care le cunoşteau. Din ciment produceau un efect de marmură tot meşteşugul lor era vădit acolo. O casă atât de mare, cu douăzeci de dormitoare şi cinci sufragerii a fost creată în decursul unui singur an. Şi nu numai atât – nimeni n-ar crede – dar preţul casei era de zece ori mai mic decât acela pe care l-ar fi cerut arhitectul. Însă totul fusese calculat atât de bine, totul fusese lucrat atât de bine.

Eu nu ştiu să ţin socoteli, dar obişnuiam să spun: „Astăzi am luat atâţia bani, am cheltuit atât.” Am scris aşa în fiecare zi şi astfel nu s-a pierdut nicio rupie. Deci nimeni nu m-a putut trage la răspundere. Nu a fost nicio problemă, spre deosebire de toţi aceşti oficiali care şi-au construit case şi care au fost nevoiţi să înfrunte atâtea greutăţi, au plătit taxe pe venit, însă mie nu mi s-a întâmplat nimic, n-am avut nicio problemă şi am construit o casă atât de mare cu bani atât de puţini – şi ce casă! – oamenii spun că mai degrabă s-ar prăbuşi Taj Mahal, dar această casă va rezista. Pentru că am făcut o fundaţie trainică, pentru că am avut cărămizi atât de ieftine. Am cumpărat întreg cuptorul la un preţ foarte mic şi apoi am vândut jumătate, pentru că a rămas atât de mult. Apoi, din tot ceea ce cumpărasem – din nisipul pe care îl cumpărasem jumătate am vândut, pentru că nu-mi mai trebuia l-am vândut la preţ dublu. Practic, nisipul l-am primit gratis. Lemnul pe care l-am adus de acolo, am pus să-l taie şi l-am depozitat într-un mic depozit ce-l aveam, deci se poate spune că a fost ferit foarte bine de intemperii. Când am avut nevoie l-am scos şi am folosit doar jumătate, doar jumătate, pentru o sută de ferestre şi şaizeci de uşi – restul l-am vândut.

Chiar şi surcelele au fost vândute, pentru foc, ce ziceţi de asta? Aşadar, imaginaţi-vă, o parte a fost vândută drept cherestea şi cealaltă pentru barăci. Dar eu a trebuit să gătesc pentru ei, să am grijă de ei. Le-am adus nişte pături foarte bune, paturi foarte bune unde să se odihnească, iar ei au fost foarte fericiţi cu toţii. Aşa procedează o femeie – şi toată lumea a fost uimită, pentru că nu mi-au găsit nicio greşeală în socoteli, nu au găsit nicio greşeală în nimic, iar eu le-am spus tuturor prietenilor soţului meu să mă ocolească cinci mile când mă văd. Pentru că el lucra cu primul ministru, iar oamenii ar fi spus: „Sigur că da, primeşte mită şi face tot felul de lucruri.” Apoi mai era o problemă: ar fi putut veni să-mi spună că: „Asta nu e bine, aia nu e bine.” Dar eu i-am ţinut la distanţă, pentru că ei doar se ceartă, bărbaţii ştiu doar să se certe femeile vin cu rezultate! Fără prelegeri, fără nimic – am spus că nu va fi nimic de acest fel. Lăsaţi-mă să-mi fac singură treaba! Şi am construit casa foarte bine, cu ajutorul acestor oameni, o casă frumoasă, pe care cred că au filmat-o, iar voi veţi vedea, probabil, casa pe care am construit-o acolo. Astfel că femeia, care este o sahaja yoghină, trebuie să-şi dezvolte aceste calităţi speciale; pentru că are intuiţie, femeia are o intuiţie foarte bună.

Ea ajunge întotdeauna pe loc la concluzia corectă, dacă este femeie. Dar dacă este pe jumătate bărbat şi doar puţin femeie, atunci nu ştiu ce fel de creatură este. Deci femeia ar trebui să încerce să fie femeie, ea este atât de puternică. Ea este puternică asemenea Mamei Pământ care poate îndura orice şi poate dărui ce e mai bun, prin sacrificiul extrem, prin generozitate, toleranţă, blândeţe, iubire, iertare. Atunci când bărbaţii dezvoltă calităţile unei femei, ei devin sfinţi. Dar asta nu înseamnă că încep să alerge după femei, nu e vorba de acest gen de nonsens, nu asta vreau să spun. Ei trebuie să fie viras, trebuie să fie cavaleri, trebuie să fie curajoşi. Dar prin asta trebuie să dezvolte compasiunea, iertarea. Dar cred că în Germania este exact pe dos, şi observ că şi printre sahaja yoghinii din vest este un lucru foarte obişnuit. Femeile dezvoltă un ego oribil.

În India femeile muncesc, ele fac toată treaba. Din vechime noi am avut oratori foarte buni, renumiţi, dar ei nu aveau ego. Mama era licenţiată cu distincţie, în vremurile în care doar două-trei femei reuşiseră acest lucru. Dar eu nu am văzut niciodată vreo urmă de ego la ea. Chiar fiicele mele – una a studiat arhitectură şi decoraţiuni interioare; ea nu mai lucrează acum, pentru că soţul ei face asta – este în regulă – ci proiectează case pentru alţii, le face planurile caselor, îi ajută pe alţii gratis şi are atât de mulţi prieteni. Deci marea realizare a unei femei este că ea are mereu mai mulţi oameni în jurul său. Puterea umană, ea are mai multe fiinţe umane în jur. Şi care sunt puterile bărbaţilor? Ei au de plătit toate facturile casei, trebuie să plătească asigurarea, reparaţia maşinii – lăsaţi-i pe ei să facă această muncă de jos. Noi primim toate scrisorile drăguţe de la copii, de la soţ, de la toată lumea; ele sunt iubite, ceilalţi au grijă de ele.

Dar acum, pentru că femeile au devenit asemenea bărbaţilor, nu mai au aceste avantaje. Mai demult, când călătoream cu autobuzul, se obişnuia să se cedeze locul unei doamne. Acum nimeni nu mai face asta. Odată o doamnă călătorea – o doamnă în vârstă – iar un tânăr stătea jos. L-am întrebat: „De ce nu-i oferi locul tău?” El a răspuns: „De ce aş face-o? Şi ea poartă nădragi, şi eu port nădragi!“ Vedeţi, această doamnă în vârstă purta pantaloni, aşa că el argumenta: „De ce să-i dau locul? Şi ea poartă pantaloni, şi eu port pantaloni, care este diferenţa?” Astfel, tot ce este avantaj şi privilegiu pentru noi pierdem devenind bărbaţi. Şi ce câştigăm? De fapt cred că, în mod contrar, în vremurile moderne femeile sunt mult mai mult sclave ale bărbaţilor decât erau înainte. Ele se supără foarte tare.

De pildă o sahaja yoghină: are blocaje serioase şi are anumite probleme. Primul lucru la care se gândeşte este: „Oh, Doamne, acum soţul meu mă va părăsi, îmi va lua şi copiii, unde să mă duc?” Niciodată nu se gândeşte la Sahaja Yoga. Dar am întâlnit o doamnă extraordinară, trebuie s-o spun, o doamnă adevărată. Ea mi-a spus: „Mamă, pentru că sunt schizofrenică, vreau să ies din Sahaja Yoga, vreau să divorţez, nu vreau să mai las copiii să mă vadă. Sahaja Yoga este mult mai importantă decât mine, decât soţul meu sau copiii mei.” „Asta da femeie!” – am spus. Ea a continuat: „Sunt schizofrenică din copilărie. Am descoperit-o acum şi ea revine.” Dar cel mai mult femeile îşi fac probleme pentru ele însele: „Oh, Doamne, trebuie să-mi părăsesc soţul!” Asta înseamnă că ele erau foarte ataşate de soţii lor, depindeau de ei. „Va trebui să-mi părăsesc copiii.” Dar Sahaja Yoga? Dacă voi credeţi că Sahaja Yoga este cel mai important lucru, puteţi scăpa şi de schizofrenie. De ce să vă ajute Dumnezeu?

Voi gândiţi asemenea unor femei obişnuite vă îngrijoraţi doar pentru voi înşivă. Nu vă faceţi griji pentru Sahaja Yoga. La fel se întâmplă şi cu unii bărbaţi, dar ei nu sunt atât de speriaţi, pentru că se gândesc că ei pot sta pe picioarele lor. Iar femeile ar trebui să ştie şi ele – fiind acum sahaja yoghine – că sunt sahaja yoghine şi Mama va avea grijă de ele. Dar, dacă sunteţi îngrijorate doar pentru voi înşivă, pentru soţii voştri, pentru „familia mea, casa mea, copiii mei”, atunci sunteţi… Nu mai sunteţi o simplă femeie acum. Acesta nu este semnul unei femei bune. Femeia bună este aceea care iubeşte pe toţi copiii; capacitatea sa de a iubi este foarte mare. Dar dacă ea este limitată, dacă este îngustă, atunci nu este o femeie. V-am povestit despre nepoatele mele. Le-am întrebat: „Ce vreţi să vă faceţi când veţi fi mari?” Erau foarte mici.

„Vrem să devenim asistentă medicală sau stewardesă.” Am întrebat: „De ce, ce este atât de frumos la aceste meserii?” Ele au spus: „Bunico, doar în aceste două meserii poţi hrăni oamenii. Nu mai este nicio altă meserie în care să poţi cu adevărat să-i hrăneşti pe ceilalţi.” Bucuria de a-i hrăni pe alţii este mai mare decât aceea de a scrie dosare într-un birou – vă spun – este un adevăr. A scrie tot felul de dosare la birou este o slujbă oribilă. Este mai bine să gătiţi ceva bun, gândindu-vă că atât de mulţi vor mânca şi se vor bucura de acea mâncare, decât să faceţi această muncă de jos. Dar femeile şi-au pierdut capul, nu mai gândesc cu mintea, s-au prostit! În Germania trebuie să fiţi foarte atenţi, în Austria trebuie să fiţi foarte atenţi. Femeile din Austria sunt grozave, dar le-aş spune doamnelor din Germania: „Nu încercaţi să deveniţi bărbaţi.” În primul rând, cel mai bun lucru pentru a stopa acest lucru este să nu vorbiţi prea mult. Dacă începeţi să vorbiţi ca bărbaţii, toţi bhoots vor intra în voi şi veţi vorbi doar aşa. Şi atunci veţi vedea cum sunt controlaţi bărbaţii. Noi, femeile indiene, ştim cum să ne controlăm bărbaţii mult mai bine decât voi.

De ce noi nu avem divorţuri? De ce nu avem probleme? Ne mai certăm şi noi, asta e, nu contează, dar bărbaţi noştri nu aleargă după alte femei. Noi nu acordăm o atenţie aşa de mare hainelor, nu mergem la coafor, nu avem cosmeticale şi toate astea. Aşadar, dezvoltaţi-vă respectul de sine: sunteţi Shakti, sunteţi puterea. Dacă vă transformaţi soţii în foi de varză, ce fel de copii veţi avea? Foi de varză! Respectaţi-i, lăsaţi-i să fie bărbaţi, bucuraţi-vă de această calitate a lor. Atunci ei nu vă vor părăsi niciodată. Nu este niciun fel de competiţie între voi.

Cred că astăzi, principala problemă în Germania este că femeile au luat-o razna – exact asta simt despre Germania. În muzică, în artă, sunt atât de multe plagiate, încât cine mai e pomenit, vedeţi? Cine este pomenit? Muzicianul Mozart. Toată lumea îl ştie pe Mozart, chiar şi pe ciocolată găsim chipul lui Mozart. Nu ştiu – bietul de el – o fi mâncat vreodată ciocolată ori nu? Sau şi-l amintesc pe Michelangelo sau pe Leonardo Da Vinci sau pe altcineva de acelaşi calibru. Nimeni nu-şi aminteşte cine era la birocratul acelor timpuri, cine alerga de colo-colo cu hârţoagele! Deci femeile au un ceva care le dă valoare eternă. Acest lucru ar trebui să-l dezvolte.

Cel mai măreţ lucru este acela că o femeie poate să iubească şi iar să iubească. Dar când devine egoistă şi limitată la sine, când îşi face griji doar pt ea, atunci nu mai este nicio urmă de frumuseţe în dragostea ei Astăzi am abordat în mod intenţionat acest subiect special, pentru că azi mă veneraţi ca Shri Kartikeya. Kartikeya a fost fiul lui Parvati-Uma, ai cărei singuri copii au fost Ganesha şi Kartikeya. Şi într-o zi, părinţii lor, Shankara şi Parvati, au spus: „Acela dintre voi care o va înconjura mai repede pe Mama Pământ, va primi un premiu deosebit.” Kartikeya era într-adevăr foarte puternic şi a spus: Ei, bine, voi porni cu propriul meu vehicul“, acesta fiind un păun. Ganesha şi-a spus: „Eu sunt un băieţel, nu sunt ca el, iar vehiculul meu e doar un şoricel, cum o s-o scot la capăt?“ Dar mai apoi s-a gândit: „Mama mea este mai presus decât tot Universul. Cine este Mama Pământ?” Deci Kartikeya a înconjurat Pământul de trei ori, pe când Shri Ganesha a înconjurat-o pe Mama sa de trei ori, şi astfel a obţinut premiul. Datorită acestor calităţi materne, Ea este pentru el cea mai presus, mai presus chiar decât Sadashiva. Dar, în mod surprinzător, lui Sadashiva chiar asta îi place, să vă respectaţi mama, maternitatea din voi, feminitatea din voi. „Acolo unde femeile sunt respectabile şi respectate, acolo rezidă zeii.” Femeile sunt foarte importante. Desigur că trebuie să fie traşi la răspundere şi bărbaţii occidentali pentru felul greşit în care şi-au tratat femeile, interzicându-le să se implice în viaţa religioasă, asuprindu-le mereu.

În India musulmanii au procedat astfel, dar ei sunt chiar mai sofisticaţi, agresivi … au tratat foarte rău femeile şi le-au asuprit. Dar asta nu contează totuşi, iertaţi-i şi încercaţi să fiţi femei foarte puternice. Puterea unei femei stă în iubire, care este Puterea lui Dumnezeu şi aceasta trebuie folosită în locul argumentelor intelectualiste şi a tot felul de prostii – nu vă risipiţi energia cu ele. Aş dori ca, în special sahaja yoghinele din Germania, să devină din ce în ce mai feminine. Asta nu înseamnă doar a găti bine, ci este atitudinea faţă de viaţă. Să gândească mai larg: că toată Sahaja Yoga depinde de capacitatea noastră de a iubi. Trebuie să fim extrem de iubitoare, extrem de amabile, să avem grijă de sahaja yoghini, dându-le toată bucuria posibilă, altfel în această ţară ei pot deveni ca vampirii. Deci, fiţi foarte atente! Iar bărbaţilor trebuie să le spun: dacă există astfel de femei, trebuie să le respectaţi, trebuie să le acordaţi toate privilegiile, să aveţi grijă de ele. Ele au grijă de copii, dar voi daţi-le tot ajutorul, toţi banii, tot ceea ce au nevoie.

Nu le cereţi să justifice banii cheltuiţi, lăsaţi-le pe ele să-i gospodărească. Cel mai rău lucru este să rămâneţi fără niciun ban, dar deja sunteţi în această situaţie. Dar mai întâi vedeţi care este atitudinea lor faţă de Sahaja Yoga. Am văzut că de la familiile în care doamnele gospodăresc banii primim întotdeauna mult mai mulţi bani pentru munca Sahaja Yoga, decât de la familiile unde bărbaţii deţin controlul. Este foarte surprinzător – atunci când bărbaţii deţin controlul, ei trebuie să se gândească la maşinile lor, trebuie să se gândească la alte multe alte lucruri aşa-zis importante, dar atunci când femeile se ocupă de bani, ele ştiu cum să facă economii, la fel cum v-am povestit că am economisit eu. Bărbaţii nu sunt niciodată în stare să facă economii, nu economisesc bani, numai femeile pot economisi – asta doar în cazul în care au vederi largi. Altfel, dacă se interesează doar de propria persoană, risipesc imediat banii. Mergând la magazin să cumpere o cămaşă pentru un bărbat, vor cumpăra o groază de sariuri pentru ele însele – pot face asta. Dacă însă au o viziune mai largă, altruistă, vor folosi banii într-un mod atât de inteligent, încât vor avea întotdeauna bani să-i cheltuiască în folosul celorlalţi. Cum procedez eu?

Suma pe care soţul meu mi-o dă pentru gospodărie este mai mult decât suficientă, aş spune, dar eu nu cumpăr scump, merg la supermarket şi cumpăr de acolo, încerc să fac economii pe ici şi pe dincolo, să nu cheltui prea mult cu hainele Mele. Prima dată mi-am dat puloverele la o curăţătorie foarte bună. Aşa face economii o femeie, şi apoi cheltuie bani pentru celelalte bunuri. Pentru că aceasta este adevărata ei satisfacţie. Dacă dezvoltăm o viziune echilibrată asupra vieţii noastre de familie, asupra vieţii noastre sociale, vom fi persoane ideale în această lume. De asemenea în legătură cu şcoala; m-am referit foarte clar la asta. Dacă vreţi să aflaţi mai multe, v-aş sugera să ascultaţi. Aţi adus pamfletul? Voiam să îl citesc. Nu l-ai adus!

Vedeţi, este tipic pentru bărbaţi! Chiar ei au spus că ar vrea să îl citească aici! Vedeţi, dacă le cereţi bărbaţilor să gătească, toate ingredientele vor lipsi! Aşa e! Gregoire: Shri Mataji, pot să vă întreb cu tot respectul, este vreun avantaj cât de mic în a fi bărbat? Fără ajutorul bărbatului, femeia nu se poate exprima pe ea însăşi, nu se poate exprima, pentru că ea este potenţialul; el este forţa cinetică. E o terminologie absolut relativă. Nu puteţi exista fără bărbaţi, nu se poate. Chiar dacă, să presupunem, există toate miresmele în Mama Pământ, dacă nu există şi florile, cum veţi şti că aceste miresme există în Mama Pământ? Bărbaţii sunt foarte importanţi, altfel ce-ar face?

Întreaga lor energie s-ar risipi. Astfel că, dacă femeile sunt Mama Pământ, voi sunteţi florile. Avantajul este că voi sunteţi bărbaţii, toată lumea vă vede. Gregoire: Alergând de colo-colo precum Kartikeya! Ce să-i faci, aşa sunteţi voi, nu puteţi sta acasă! Nu puteţi sta locului nici în tren, vedeţi, atunci când trenul se pune în mişcare, toţi bărbaţii ies din compartiment. Nu pot sta locului. Cum i-am spus soţului meu: „Ce-i asta, de ce ieşi tot timpul, de ce nu poţi sta în casă câteva minute? Trebuie să te linişteşti! “ El a spus: „Pe la noi, dacă stai tot timpul în casă, eşti numit ghargusana”, adică cel care stă tot timpul în casă, înţelegi?” Iar eu l-am întrebat: „Şi cum îl numiţi pe acela care aleargă tot timpul?” – gharbhagna „însemnând cel care aleargă tot timpul”.

Ar trebui să fie ceva între acestea două. Dar asta e a bărbaţilor, aşa e. Însă noi, în Sahaja Yoga, putem să stabilim un echilibru între aceste două extreme. Asta însemnă Sahaja Yoga: ceva ce vă dă echilibru. Apoi începeţi să vă bucuraţi atât de mult de compania celorlalţi, încât nu mai contează dacă sunteţi afară sau în casă. Puteţi fi împreună atât în casă, cât şi în afara ei. Interesele sunt aceleaşi, pentru că devin aceleaşi. Aşa cum florile care cad pe Mama Pământ îi transmit parfumul lor, iar noi spunem că Mama Pământ este înmiresmată, este foarte frumoasă. Aşadar în ceea ce priveşte educaţia am dat deja instrucţiuni, am vorbit deja despre asta – că nu trebuie chiar să o venerăm pe această Maria Montessori. Vom avea şcoli Sahaja Yoga. Restul sunt nonsensuri, pentru că i-am văzut pe cei care predau în stilul Mariei Montessori, femeile au devenit oribile.

Am fost uimită ce ego şi-au dezvoltat. Deci voi veţi deveni profesori sahaja yoghini şi va fi o şcoală Sahaja Yoga în Sydney sau în Melbourne. Am început foarte bine şcoala în Melbourne, iar acum urmează o şcoală la fel în Sydney. Este declarată în mod deschis o şcoală Sahaja Yoga, fără nicio teamă. Este oficial o şcoală Sahaja Yoga, iar oamenii au obţinut atât de multe lucruri de pe urma ei. De ce să ne ascundem sub un văl? Ar trebui să spunem tuturor că este o şcoală Sahaja Yoga. Deci şi voi, profesorii, să deveniţi experţi în Sahaja Yoga, astfel încât să fiţi buni sahaja yoghini şi sahaja yoghine. Nu ar trebui să fiţi egoişti, să nu fie nicio urmă de ego. Profesorii nu ar trebui să se blocheze.

Cine se blochează nu este un bun profesor în Sahaja Yoga. Nu este ca într-o şcoală de tip Maria Montessori, unde noaptea profesoara bea, fumează, iar dimineaţa devine profesoară în stilul Maria Montessori. Aici trebuie să fiţi în primul rând o sahaja yoghină şi numai după aceea puteţi preda într-o şcoală Sahaja Yoga. Trebuie să aveţi această calitate. Este foarte important, la fel de important cum este a avea elevi care sunt suflete realizate sau care pot primi Realizarea. E bine. Deci Puja de astăzi este special dedicată lui Shri Kartikeya. El reprezintă marele conducător al Ganasurilor sau căpitanul lor – am putea spune – asemenea unui comandant activ. Ganesha este regele, dar el este comandantul activ, tot aşa cum firea germană este a comanda totul. Vom săvârşi această Puja în care bărbaţii vor avea comanda spiritului lor şi a calităţilor lor masculine, iar doamnele vor avea comanda calităţilor lor feminine.

A fi la comandă înseamnă altceva decât a fi propriul stăpân. Un stăpân posedă, dar un comandant nu, nu posedă. Sentimentul posesiunii se pierde şi el. Voi doar aveţi comanda lui, şi aceasta este starea la care trebuie să ajungem. Trebuie să mergem de la stadiul de Ganesha la stadiul de Kartikeya. Invers. Ganesha este drăguţ, el este regele, el există acolo cu toate puterile – în regulă – inocenţa este prezentă. Dar Kartikeya este cel care are comanda asupra inocenţei, el vă dă puterea acestui control. El comandă. După Guru Puja este bine să avem această putere de a-i conduce pe alţii, iar acest spirit conducător se manifestă la bărbaţi prin modul lor de a vorbi, prin dinamismul lor, prin realizările personale.

La femei acest lucru se manifestă prin puterea lor de a iubi, prin capacitatea de a îndura, prin purtarea lor plină de graţie, prin iertare, prin compasiune. Deci să consolidăm astăzi această calitate de a comanda – ceea ce înseamnă nu ceea ce posedăm, ci poziţia de comandant. Sper că înţelegeţi ce este Kartikeya. Dumnezeu să vă binecuvânteze! Să începem Puja. Cine a făcut asta? Tu l-ai făcut – acest Ganesha? Atât de frumos. Eşti foarte înzestrată, trebuie să recunosc. Dumnezeu să te binecuvânteze!

Chemaţi şi câţiva oameni din Germania de asemenea. Să fie mai mulţi din Germania. Şi doamne, desigur. Cea care l-a făcut pe Ganesha – este şi ea din Germania? Şi acesta ar trebui să spele. Toţi cei care mi-au scris să vin în Germania să vină să-mi spele picioarele. Dumnezeu să vă binecuvânteze! Dumnezeu să vă binecuvânteze! Vă mulţumesc! Scoate asta.

Scoate-o. Nu este necesară. O numim Kamala, Kamala. Kamala este numele zeiţei, în regulă? Kamal Laksmi. Kamala. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Putem să mai cântăm încă puţin pentru că mai sunt două doamne. Şi mai este şi Hugo. În regulă.

Asta a fost. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Veniţi pe partea cealaltă. Care doamne urmează? Mai sunt doamne? Gata? Bine. Folosiţi aceeaşi apă. Pot să folosească aceeaşi apă, deoarece e deja prea multă apă. Deci, acum putem să rostim cele 1000 de nume ale lui Kartikeya.

Nu, cele 108. Am crezut că cele 1000 de nume ar fi o idee bună, dar fie şi cele 108. Să vedem cum merge cu cele 108. Spuneţi tare. Spuneţi tare, nu e clar. Nu, nu încă. Daţi-i altul, daţi-i încă unul, deoarece trebuie să se audă clar, altfel nu are niciun înţeles. În aceste 108 nume, aţi observat, se spune cum Kartikeya este inocenţa care acţionează pe partea dreaptă, pe Pingala, şi de asemenea este în strânsă legătura cu prana. Vă dă prana. Prana este suflul vital pe care îl absorbiţi.

Inspiraţi şi pe urmă expiraţi. Deci este în legătură cu canalul drept. De asemenea are legătură cu eternitatea – Anantari. Anatar este şarpele, Shesha, care este fratele lui Vishnu. Deci el este cel reprezentat aici drept Kartikeya. Este numit Anantar. Deci el este focul. El este cel care aprinde în voi capacitatea de a consuma forţa, de asemenea capacitatea de a conduce oamenii, precum şi capacitatea de a fi o persoană măreaţă. Vedeţi, o persoană inocentă poate fi măreaţă. Toate aceste capacităţi sunt exprimate în Kartikeya Swarupa în acea stare.

Astăzi, venerându-l pe Kartikeya, trebuie să ştim că el este trezit în noi. Şi această capacitate este arma noastră de luptă. În ultimul rând el este Nishkalanka. El este luptătorul. Deci de la Ganesha la Cristos şi la Nishkalanka. Acestea sunt cele trei stadii prin care trece inocenţa. De la Ganesha la Kartikeya şi acum la Cristos. Iar de la Cristos la Nishkalanka. În forma Nishkalanka el este inocenţa. Deci nu există kalanka, nu are nicio pată, nimic.

Este absolut curat, imaculat. În plus este aprig la mânie. Pe deasupra are toate calităţile lui Ekadesha Rudra. Adică cele 11 calităţi sau puterile lui Shiva care pot să ucidă… Deci el are capacitatea să ucidă şi să distrugă ce este rău, şi să dea binecuvântări şi curaj discipolilor lui. Aceasta este ultima încarnare care se numeşte Kalaki. În limbajul comun îi spuneţi Kalaki, dar de fapt este Nishkalanka. Este calul alb. Deci Kartikeya este cel care stă pe calul alb. Deci acum inocenţa creşte în voi până la stadiul de Kartikeya. Acest lucru s-a înfăptuit astăzi pe acest pământ, pe care voi îl numiţi Deutschland, şi unde Kartikeya se va naşte în voi, se va trezi în voi.

Dumnezeu să vă binecuvânteze. Acum dacă vreţi puteţi să cântaţi ceva, de exemplu Ya Devi Sarva Buteshu sau ce vă place. Aş vrea să vină aici şapte femei căsătorite să mă ajute. Pentru început să vină fetiţe dacă sunt. Să vină fetiţele. Puţin mai încolo, când îmi puneţi ghirlanda, bine? Acum să vină fetele. Unde sunt fetele? Să vină toate fetele. Care sunt celelalte fete care trebuie să vină?

Bine. Veniţi. Aşa, veniţi. Şi voi puteţi veni, amândouă. E-n regulă, veniţi şi voi, amândouă. Aşezaţi-vă, aşezaţi-vă. Dacă e vreo fata nemăritată, orice fată nemăritată, vă rog veniţi. Cele care nu sunteţi încă măritate. Oricare – veniţi. Scoate asta, cred.

Roagă pe cineva să scoată asta. Gregoire: Shri Mataji, înainte să cântăm imnul către Zeiţă, am dori să vă citim o versiune modificată a rugăciunii Tatăl nostru. Mama noastră Care eşti pe Pământ, Sfinţească-se numele Tău, Vie împărăţia Ta, Facă-se voia Ta Precum în cer aşa şi pe Pământ. Dă-ne nouă astăzi vibraţiile Tale divine Şi iartă-ne nouă greşelile noastre Precum şi noi iertăm Greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în Maya Ci ne izbăveşte de tot răul, Căci ale Tale sunt Tatăl, Copiii şi mărirea, În vecii vecilor. Amin. Atât de frumos.