Paramchaitanya Puja
19 iulie 1989, Taufkirchen Germany

Am fost întrebată ce Puja vom avea astăzi, dar am păstrat secret. Astăzi ar trebui să venerăm Paramachaitanya, Puterea Atotpătrunzătoare a Iubirii Divine. Suntem conştienţi că Paramachaitanya face totul. Cel puţin la nivel mental ştim că totul este înfăptuit prin graţia Paramachaitanyei, care este puterea lui Shri Adi Shakti. Şi totuşi, acest lucru nu se reflectă atât de mult în inima noastră, nu se manifestă atât de mult în atenţia noastră.

Putem asemăna Paramachaitanya cu un ocean, un ocean care conţine totul în interiorul lui. Totul, toată munca, totul se află în interiorul limitelor lui. Aşadar nu poate fi comparat cu nimic. Nu-l puteţi compara. Dacă luăm soarele spre exemplu, razele trebuie să iasă din acesta pentru a acţiona. Dacă luaţi un alt exemplu, să spunem o persoană, cu o anumită autoritate, ea trebuie să-şi manifeste acea putere în exterior. Prin urmare, ea nu-şi poate exercita puterea în interiorul său. Să luăm, de exemplu, o sămânţă, doar din acea sămânţă copacul creşte, apar apoi fructele, care sunt vândute şi oamenii le mănâncă. Toate acestea se află în interiorul seminţei. Şi aceasta este Paramchaitanya.

Deci suntem cu toţii învăluiţi în ea. Însă noi vedem doar valurile şi pentru că suntem pe creasta lor, ni se par a fi dislocate, separate. Aşa cum avem sentimentul că „aceasta este Germania” sau „aceasta este Anglia, aceasta este India.” Acestea sunt doar falduri ale sariului Paramachaitanyei, care par a fi separate, dar nu sunt separate. Sunt continue. Deci conexiunea este absolut completă. Dacă trag un fir de aici, el va fi tras din întreg sariul. În acelaşi fel, Paramachaitanya lucrează în interiorul Ei însăşi, şi nu există nimic în afară. Ca atare, când deveniţi Sahaja Yoghini, vă acordă o atenţie specială. Sau aş spune că devine absolut una cu voi. Tot ce vă doriţi, tot ce veţi cere, toate vor veni de la aceeaşi Paramachaitanya, dacă sunteţi una cu ea. Ca într-un ocean agitat câteva picături de apă pot zbura în aer începând să gândească „noi suntem deasupra.” „Suntem dincolo de lume, dincolo de ocean.” Însă ele vor trebui să cadă din nou în apa oceanului.

Deci această energie lipsită de formă, are toată inteligenţa, toată coordonarea, toate organizaţiile, toate computerele, toate televiziunile, toate căile de comunicare la care vă puteţi gândi, toate formele de guvernare, de administrare, şi mai presus de toate acestea, este Iubire, este Iubirea lui Dumnezeu, şi Iubirea Mamei voastre. Deci, pentru a fi una cu Paramachaitanya, trebuie să ştiţi că trebuie să deveniţi realitatea însăşi. De exemplu, dacă Mă fotografiaţi stând aici, fotografia Mea va da vibraţii vii, deşi este doar o fotografie. Dar, dacă luaţi fotografia altcuiva, aceasta nu va ajuta în nici un fel Sahaja Yoga. Asta pentru că acea persoană nu a devenit realitatea. Este ca în cazul unei picturi, să presupunem că vedeţi un tablou în care este zugrăvită ploaia. Acea ploaie nu hrăneşte florile, acea ploaie nu udă hainele oamenilor care o privesc. Este statică.

Deci în ignoranţă, în ignoranţă, noi avem doar o imagine statică a realităţii. Şi acesta este motivul pentru care gândim că putem înfăptui totul, singuri. Dacă cineva spune „Văd această imagine…” În regulă. „…Şi voi face ploaia să devină reală.” Nu se poate. Orice aţi încerca, orice culoare aţi pune, va părea doar reală, după multă străduinţă. Dar nu va avea nici capacitatea, şi nici natura realităţii. Deci fiinţele umane se ocupă mereu cu lucruri ireale, gândind că fac ceva măreţ. Putem avea flori adevărate, desigur. Le putem simţi. Putem crea flori de plastic, le putem picta cu fidelitate, dar noi înşine nu putem crea cu adevărat nici măcar o floare. Pentru asta trebuie să revenim la realitatea faptului că doar Mama Pământ o va produce, iar soarele o va ajuta în acest sens. Aşadar ca Sahaja Yoghini, trebuie să ştiţi că în realitate nu faceţi nimic şi că totul este înfăptuit de Paramachaitanya. Aceasta este diferenţa dintre un om obişnuit şi un Sahaja Yoghin.

Un om obişnuit nu ştie acest lucru, şi chiar dacă îl ştie, nu reprezintă adevărul din inima lui. Nu este parte integrantă din fiinţa lui. Dar un Sahaja Yoghin ştie că realitatea este Paramachaitanya şi doar realitatea înfăptuieşte totul. Iar această realitate este Iubirea Divină. Mereu separăm iubirea de acţiune. Pentru noi iubirea înseamnă un gen de comportament prostesc faţă de o altă persoană. Nu are nicio tehnică, nicio metodă de a iubi. Se manifestă fără ca noi să înţelegem. Când iubim pe cineva, nu ştim ce facem. Credem că iubim acea persoană. Și totuși mâine i-am putea spune „Te urăsc.” Deci cum ar putea fi aceasta, iubire? Ne iubim proprii copii, ne iubim propria familie, proprii prieteni, ceea ce este atât de ireal! Dacă ar fi fost real, n-ar fi dat greş niciodată. Adică nu puteţi spune cu certitudine că, în regulă, azi veţi munci pentru propriul vostru fiu, şi veţi fi foarte egoist de dragul lui, dar nu puteţi spune cum vă va trata el sau cum îl veţi trata voi, mâine. Însă Paramachaitanya ştie. Ştie cum să-şi exprime iubirea. Și nu numai atât, ci este un sentiment etern de iubire care îşi poate schimba nuanţa, culoarea, dar preocuparea acelei iubiri rămâne aceeaşi.

Esenţa iubirii este grija. Chiar dacă cineva greşeşte preocuparea Divinului va fi să corecteze acea persoană. Grija. Sau putem spune „Hita”, adică „binele cuiva”. Preocuparea pentru binele acelei persoane, va exista tot timpul, chiar dacă uneori această preocupare pare plină de cruzime, alteori pare plină de afecţiune sau exagerat de indulgentă. Poate lua orice formă, ca un văl. Oricare ar fi forma pe care o ia, în realitate, este pentru binele vostru. Ea lucrează pentru binele vostru. Nu doar pentru binele vostru, ci pentru binele colectiv. Şi ştie foarte bine ce anume trebuie făcut şi cum poate fi realizat. Nu trebuie să înveţe de undeva, pentru că întreaga cunoaştere a acestor tehnici se află de fapt în Ea însăşi. Este o asemenea sursă de înţelepciune, cunoaştere şi iubire. Deci Ea nu deviază.

Odată ce deveniţi Sahaja Yoghini, grija pentru binele vostru există permanent, chiar dacă sunteţi sau nu pedepsiţi, acesta este un alt aspect. Unii oameni pot obţine o slujbă. Alţii n-o vor obţine. Cu unii oameni va merge într-un fel. Cu alţii nu va merge. Atunci te poţi întreba „Cum se face că Paramachaitanya se manifestă astfel?” Totul este pentru corectarea voastră. Este o cernere intensă. Tot ce se întâmplă este pentru corectarea voastră şi pentru binele vostru. Dacă înţelegeţi acest lucru, nu veţi fi niciodată dezamăgiţi în viaţă. Paramchaitanya nu se preocupă deloc de propriul Ei bine, deoarece Ea însăşi este Binele Suprem. Nu se gândeşte niciodată cum să-şi manifeste bunăvoinţa, sau cum să ajute, pentru că nu-şi face griji în acest sens.

Un om care, să zicem, are tot ce îi trebuie sub aspect lumesc, poate fi încă preocupat să acumuleze şi mai mult. Din cauza lăcomiei. Însă Ea fiind cea Desăvârşită, Purna, nu are nicio lăcomie. Este pe deplin mulţumită cu Ea însăşi. Şi deoarece este atât de puternică, atotştiutoare, nu are îndoieli, nu are îndoieli de niciun fel. Şi deoarece nu există cineva care s-o poată vătăma, nu are nicio teamă. Iar acum aţi simţit cu toţii că Paramachaitanya ar trebui să vă dea o viaţă complet lipsită de teamă, o viaţă plină de pace şi plină de bucurie. Asemeni unui copil care găsindu-şi mama, încetează să mai plângă. Nu mai plânge, şi-a găsit mama. În acelaşi mod aţi găsit şi voi Paramachaitanya şi conexiunea cu Ea.

Deci nu trebuie să vă mai îngrijoraţi pentru nimic, nu trebuie să vă mai gândiţi la nimic, nu trebuie să planificaţi nimic, trebuie doar să plonjaţi în Ea, doar să plonjaţi în Ea, şi să înţelegeţi că aţi devenit parte integrantă a realităţii. Dacă înţelegeţi acest lucru, cred că am realizat un lucru măreţ. Ne aflăm acum în Germania şi ştiţi că în Germania au existat oameni care au încercat să spulbere speranţele fiinţelor umane. Dar în ciuda acestor evenimente care au avut loc, acele lucruri îngrozitoare, a faptului că au murit atâţia oameni… Desigur ei s-au născut din nou, fără îndoială. Au apărut deci astfel de probleme încât oamenii au crezut că întreaga lume va fi distrusă. Şi erau atât de îngrijoraţi la gândul că întreaga lume va fi distrusă. Însă nu a fost aşa. Dar acest război ne-a învăţat o lecţie, ne-a făcut mai colectivi, ne-a făcut să ne înţelegem reciproc. Altfel, cum scăpaţi de ignoranţa care vă spune că „noi suntem această ţară”, „noi suntem acea ţară”, cum scăpaţi de rasism, de aşa-zisul naţionalism, aşa-zisul patriotism, de toate aceste forţe care vă separă, de lucruri care vă dezbină? Este limpede că suntem cu toţii fiinţe umane şi ar trebui să fim trataţi ca nişte fiinţe umane.

Dacă observaţi în istorie, după fiecare război a existat un salt rapid către cunoaştere, către cunoaşterea unităţii întregii lumi. Este ceva în genul mecanismului unei nave spaţiale, construită din mai multe rezervoare, ataşate unul de celălalt şi când nava spaţială atinge o anumită viteză atunci rezervorul inferior se dezintegrează, sau explodează. Explodând imprimă o viteză mai mare restului navei spaţiale. Astfel are loc accelerarea şi se poate ajunge în spaţiu. În acelaşi fel, toate aceste lucruri oribile care s-au petrecut, sunt explozii, care ne fac să înţelegem că este ceva greşit cu noi, că trăim într-o lume imaginară.

Dacă priviţi cu detaşare problemele actuale, cum ar fi problemele ecologice, SIDA, drogurile, toate aceste probleme moderne, chiar şi sărăcia, veţi constata că sunt şocante. Sunt nişte lucruri foarte revoltătoare care ar trebui într-adevăr să creeze un şoc în minţile noastre, să ne zguduie cu adevărat. De ce avem această problemă? Și unii din cei care ne conduc cred în mod stupid că pot rezolva aceste probleme acumulând mai mulţi bani, că ne putem proteja de problemele ecologice având mai mulţi bani. Și că putem polua atmosfera pentru că vom avea mai mulţi bani. Iar apoi ne vom proteja cu toţii purtând o mască pe care să o luăm peste tot. Dar ar trebui să facem mai mulţi bani pentru a ne proteja. Nu contează că există probleme ecologice, nu contează. Deci vă veţi deplasa peste tot ca şi cum aţi intra într-o zonă plină de fum.

Toate aceste idei prosteşti apar deoarece ei nu înţeleg valoarea demnităţii umane, nu înţeleg că fiinţele umane sunt mai presus de orice, mai presus de maşini, mai presus de toate lucrurile materiale ale lumii. Nu se discută cum să contrabalansăm dependenţa de maşini. Nu. Se discută despre cum să se mărească sclavia oamenilor faţă de maşini, pentru ca unii să câştige bani. Trebuie să aibă mai mulţi bani şi cu aceşti bani se pot proteja de problemele ecologice. Este absurd. Dar dacă înţelegeţi demnitatea umană, atunci trebuie să înţelegeţi că, în calitate de fiinţe umane, trebuie să luăm măsuri pozitive şi înţelepte pentru a opri toate absurdităţile pe care le-am generat.

De exemplu, în prezent majoritatea zonelor de coastă franceze, majoritatea plajelor, sunt poluate. Este firesc. Deoarece au început un lucru ciudat numit „vacanţe estivale la mare”. Aşa că acesta este rezultatul. Faceţi ce vă place. Nu puteţi face asta. Trebuie să înceteze! Cu toate acestea, așa este creierul uman, în loc să înţeleagă faptul că au făcut ceva rău, vor spune „Vom concepe metode noi pentru a elimina poluarea.” Nu vor condamna niciodată greşelile lor, pentru care au ajuns atât de dependenţi de această viaţă bizară pe care o duc la ţărmul mării. Dacă vorbim despre SIDA, veţi fi uimiţi că în America se afirmă că, şi asta chiar în Los Angeles, sunt şapte sute de mii de persoane care se auto-glorifică sub numele de „martiri ai SIDA”. Și asta pentru că au atins acest „țel măreț” ducând o viaţă lipsită de sens, ca şi cum ar participa la o mare revoluţie. Și se consideră mari revoluţionari, mari personalităţi, pentru că au această boală SIDA lăudându-se cu asta. Credeţi cumva că această pretenţie va fi acceptată? Oamenii vor râde de ei. De fapt totul este orientat către bani. Le place să-şi facă publicitate, vorbesc despre ajutoare financiare. Și asta pentru că dacă ar fi avut mai mulţi bani, ar fi luat mai multe droguri. Pentru că nu au bani, spun că sunt nevoiţi să fure.

Deci trebuie să le dăm bani astfel încât să poată lua droguri, să înceapă o astfel de viaţă. Dacă priviţi lucrurile în ansamblu, oamenii au trăit într-o lume imaginară, toată viaţa lor au tânjit după lucruri complet ireale. Și în momentul în care se confruntă cu faptul că au făcut o greşeală, realizând că nu ar fi trebuit să o facă, atunci bat în retragere şi îşi construiesc o altă imagine glorioasă, artificială şi ireală, afirmând „Oh, suntem măreţi, suntem martiri”. Şi aceasta este, ceea ce numim noi, Kali Yuga, epoca în care tot ceea ce este josnic, tot ceea ce este detestabil, toate lucrurile de care ar trebui să ne simţim ameninţaţi, deven ţeluri pentru oameni. Sper că aţi înţeles că Puterea Atotpătrunzătoare din jurul nostru este cea care înfăptuiește Sahaja Yoga, este cea care v-a adus la Sahaja Yoga, și este cea care v-a dat binecuvântări, este Paramachaitanya, cea prin care totul a putut fi realizat.

Deci azi ar trebui să ne rugăm să fim din ce în ce mai conştienţi că suntem parte integrantă a acestei Paramachaitanya şi să putem simţi asta, să putem folosi această putere, pentru a ne putea transforma. Dacă simţiţi acest lucru astăzi, cred că deja am progresat foarte mult şi Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru asta! Aşadar când îmi oferiţi această Puja, vă rog să vă amintiţi că mă veneraţi în forma Paramachaitanyei, şi deci trebuie să fiţi conştienţi că vă confruntați cu Realitatea însăși. Cu această înţelegere trebuie să oferiţi această Puja. Dumnezeu să vă binecuvânteze!