Shri Mahalakshmi Puja, We have to live like one family

Moscow (Russia)

Feedback
Share
Upload transcript or translation for this talk

Shri Mahalakshmi Puja. Moscow (Russia), 16 July 1996.

În această seară vom venera principiul de Lakshmi din interiorul nostru. Lakshmi este Zeiţa bogăţiei, a prosperităţii şi a sănătăţii de asemenea. De fapt, ţara voastră este deja binecuvântată pentru că are atâtea bogăţii. În primul rând, Rusia are atât de mult petrol şi dacă se fac cercetări, se va găsi mult mai mult. În al doilea rând, materia lemnoasă de aici are un aspect deosebit. În al treilea rând, aveţi foarte mult fier, un fier foarte bun. De asemenea, aveţi diamante. Aveţi atât de multe şi, pe lângă toate astea aveţi şi o inimă mare. Şi aur există în ţara voastră. Aşadar, toate acestea se găsesc din abundenţă în Rusia. Dar vă lipseşte o persoană care să le administreze astfel încât să puteţi beneficia de ele. Sunt sigură că se va rezolva şi asta. Dar în Sahaja Yoga trebuie să ştim că principiul de Lakshmi ne oferă foarte multă satisfacţie. Dacă vă lipseşte satisfacţia, atunci oricât de mult v-ar da Lakshmi, nu vă poate ajuta. Deveniţi foarte lacomi. Oricât aveţi, vă doriţi mai mult, şi mai mult, şi mai mult; şi pentru asta, recurgeţi la tot felul de metode şi măsuri. Astfel a luat naştere aici un sistem mafiot îngrozitor, dominat de lăcomie.

Sahaja Yoghinii trebuie să realizeze că nu trebuie să obţină nimic pentru că deja au obţinut totul. La început, oamenii caută hrană, în Nabhi Chakra. Apoi mănâncă – aceasta e Swaha, apoi hrana este reţinută în corp. Acum să presupunem că devenim foarte lacomi la mâncare, ne vom îmbolnăvi, vom avea probleme. Trecând însă într-un al doilea stadiu, vom susţine hrana, ceea ce se numeşte Swadha. Pentru că mâncăm gândind că este datoria noastră să ne hrănim, ca fiinţe umane, şi atât. Şi nu pentru gust, din lăcomie sau pentru a ieşi în evidenţă. Mâncăm într-o manieră foarte simplă. Spre exemplu,am văzut că în Vest, oamenii sunt foarte meticuloşi cu privire la locul tacâmurilor şi alte lucruri de acest fel. Cheltuiesc extrem de mult pe tacâmuri.

Dar ce afectează cel mai mult principiul de Lakshmi, este băutura, alcoolul. În India se spune că atunci când o sticlă de alcool intră pe o uşă, Lakshmi se grăbeşte să iasă pe cealaltă. Deci Sahaja Yoghinii nu au nevoie de băutură. Ei renunţă la alcool şi astfel principiul de Lakshmi se stabilizează mult mai uşor. De ce ar trebui să avem Lakshmi? În simbolul lui Lakshmi puteţi regăsi motivaţia pentru a dobândi acest principiu. În primul rând, Lakshmi ţine în mâini două flori frumoase de lotus, de culoare roz, simbolizând faptul că, o persoană care are bani ar trebui să aibă o casă foarte confortabilă şi primitoare. Culoarea roz reprezintă iubirea si ospitalitatea. Ei bine, dacă o insectă care înţeapă se aşează pe un lotus, dacă o insectă se aşează pe lotus pentru a aduna polen, lotusul o primeşte, deşi insecta este plină de ţepi. O invită, de fapt. Lotusul primeşte insecta cu multă bucurie. Insecta caută mierea, apoi oboseşte şi adoarme în interiorul lotusului. Aşadar, lotusul îi oferă o corolă frumoasă, ca loc de dormit. Şi îi oferă insectei tot parfumul său până dimineaţă. Apoi când insecta este odihnită, îşi culege mierea şi zboară. Poetic putem spune că, lotusul respectă insecta pentru că aceasta caută mierea. Chiar dacă are ţepi, nu contează.

Astfel voi cei care aţi căutat Adevărul, l-aţi primit în Sahasrara, care este asemeni unui lotus. Orice aţi fi făcut, oricare ar fi trecutul vostru, nu mai contează. Dobândiţi demnitatea pentru că sunteţi în căutarea Adevărului. De asemenea, atunci când oamenii au destul Laksmi, aşa cum am văzut în Vest, încep să caute. Devin dezinteresaţi de lucrurile materiale, pentru că acestea nu sunt Lakshmi, pentru că ele nu oferă satisfacţie. Un alt simbol al lui Lakshmi este că una din mâinile Ei este aşezată astfel, sugerând că, o persoană care are bani trebuie să dăruiască, să împartă, nu să adune pentru ea însăşi. Dacă nu împarte, nu se poate bucura de principiul de Lakshmi. A oferi şi altora este atât de dătător de bucurie. Lakshmi ţine o altă mână aşa. Această mână a Zeiţei, sugerează că trebuie să vă protejaţi familia, prietenii, şi pe toţi cei ce se află în grija voastră. Orice s-ar întâmpla în familia voastră, orice li s-ar întâmpla rudelor sau prietenilor voştri, trebuie să le fiţi alături.

Unii oameni încearcă să-şi ajute rudele, prin înşelăciuni, aşa cum fac de exemplu mulţi politicieni. Dar înşelând nu faceţi decât să distrugeţi viaţa acelei persoane, nu o ajutaţi deloc, de fapt. Astfel îşi va pierde reputaţia, demnitatea, totul, şi în special moralitatea. Cu principiul de Lakshmi, moralitatea trebuie păstrată intactă. Într-o ţară ca America, de exemplu, se produc filme oribile şi oamenii aderă la o cultură pe care o numim „anti-lakshmi”. Cei care au principiul de Lakshmi trebuie să se îmbrace decent, atât femeile cât şi bărbaţii. Văd pe stradă femei purtând haine foarte scurte. Consecinţa acestui fapt este că veţi capta la Nabhi Chakra, şi veţi avea probleme cu banii.

Deci prosperitatea de care dispuneţi ar trebui să se reflecte în temperamentul vostru, în caracterul vostru, în comportamentul şi stilul vostru de viaţă. În plus, o persoană care are Lakshmi trebuie să fie foarte umilă. De exemplu, Shri Lakshmi stă pe un lotus. Lotusul este cea mai uşoară floare pentru că pluteşte pe apă. Deci temperamentul acelei persoane nu ar trebui să fie auster, ci ar trebui să fie plin de veselie. Şi Lakshmi nu este ostentativă, pentru că este aşezată pe ceva atât de simplu, un lotus.

Deci oamenii care au bani, care sunt bogaţi, nu ar trebui să etaleze maşini de lux sau alte lucruri de acest gen. Asta nu înseamnă desigur că ar trebui să deveniţi sanyasi. Dimpotrivă, ar trebui să fiţi persoane bine situate şi demne. Însă este necesar să fiţi detaşaţi. Aşa cum a fost Raja Janaka care deşi era rege era atât de detaşat, încât toţi sfinţii obişnuiau să vină să îi atingă picioarele. Pe atunci trăia o persoană, Nachiketa, care şi-a întrebat maestrul „De ce îi atingi picioarele? Este rege.” Maestrul i-a răspus, „Ei bine, du-te şi întâlneşte-L.” Nachiketa s-a dus şi a văzut că Janaka trăia în lux. Locuia într-un palat, şi mii de oameni din procesiune revărsau perle asupra Lui. Iar Nachiketa s-a gândit că ar trebui să aibă şi el măcar o perlă.

În următoarea zi a mers la Raja Janaka şi L-a rugat să-i dea Realizarea Sinelui. Raja Janaka i-a spus, „Îţi pot da întreg regatul meu dar nu-ţi pot da Realizarea Sinelui, e foarte dificil. Pentru că eşti obsedat de ideea de bani. O astfel de persoană nu poate obţine Realizarea.” Nachiketa a zis, „Bine, voi locui aici până îmi primesc Realizarea.” A doua zi, Raja Janaka l-a luat la râu, pentru a se îmbăia. Iar regele se bucura de baie, când a fost anunţat că a izbucnit un incendiu la palat. Dar Raja Janaka era în meditaţie, aşa că nu s-a deranjat. Apoi a fost anunţat că oamenii din palat au fugit. Apoi se spune că a venit cineva cu vestea că focul se îndrepta către acel loc. Totuşi Raja Janaka medita în continuare. Dar Nachiketa a ieşit din apă pentru că hainele erau pe mal, aşa că s-a grăbit să şi le salveze. Raja Janaka rămase liniştit în continuare. Când a ieşit din apă, i-a spus lui Nachiketa, „Este doar Mahamaya. În acest mod eşti testat, de fapt. Dacă eşti obsedat de bani, nu îţi poţi obţine Realizarea Sinelui. Ea este cea care te testează.” Toţi oamenii lacomi, toţi oamenii, care de dragul banilor comit tot felul de lucruri, aşa cum face mafia aici, vor fi pedepsiţi. În orice caz nu sunt oameni fericiţi şi satisfăcuţi. Sunt îngrijoraţi tot timpul. Deci satisfacţia este primul lucru pe care ar trebui să îl aveţi. Este foarte important să înţelegeţi asta în aceste timpuri. Pentru că se spune şi în economie, că nevoile nu pot fi satisfăcute, la modul general. Azi vă doriţi un covor. În regulă, cumpăraţi-l. Munciţi din greu, economisiţi bani, pentru a cumpăra un covor. După ce aveţi covorul, vreţi o casă. Nu vă bucuraţi niciun moment de covorul pentru care aţi muncit din greu. Apoi, când aveţi o casă, imediat ce o obţineţi, vă doriţi maşină. După maşină, vă doriţi cred, un elicopter sau poate un avion. Şi continuaţi în aceeaşi manieră muncind din greu dar fără să aveţi satisfacţie. De aceea, oamenii sunt extrem de agitaţi în ziua de azi. Nu aveţi pace în inimă. Însă dacă dezvoltaţi principiul de Lakshmi în interior, vă veţi simţi extrem de satisfăcuţi din punct de vedere material. Dacă aveţi ceva, foarte bine, dacă nu aveţi, este la fel de bine.

Însă după aceea, principiul de Mahalakshmi este trezit în voi şi începeţi să căutaţi. Şi apoi, aşa cum aţi văzut, vi se oferă ceea ce căutaţi, mai târziu, când vă primiţi Realizarea Sinelui. Deci nu este nimic de urmat la aceşti oameni foarte materialişti, ci ar trebui să fim satisfăcuţi cu ce avem şi să ne exprimăm iubirea dăruind ceva, orice, persoanelor nevoiaşe. Mi se întâmplă şi Mie, îmi vine foarte greu să cumpăr ceva pentru Mine. Dacă este scump, prefer să nu cumpăr. Odată M-am dus să îmi iau un anumit sari, de la un magazin, dar M-am gândit că e prea scump şi nu l-am cumpărat. Dar un Sahaja Yoghin care era cu Mine s-a dus şi l-a cumpărat şi Mi l-a oferit de ziua Mea. Am început să plâng. Era prea mult.

Şi în Ramayana există poveşti asemănătoare, în care se spune că Shri Rama a mâncat fructe de pădure acre. Noi numim aceste fructe, ber. Există o astfel de istorisire. O femeie bătrână şi oropsită, i-a spus lui Shri Rama, „Am gustat din fiecare fruct, şi m-am asigurat că niciunul nu este acru.” În India nimeni nu mănâncă ceva gustat de altcineva. E considerat greşit să oferi altcuiva mâncarea din care ai gustat. Dar Shri Rama le-a luat imediat, spunând, „Ce drăguţ din partea ta să faci asta pentru mine.” Acest lucru însă, l-a mâniat pe fratele său, Lakshmana. Shri Rama le-a spus că niciodată nu mâncase fructe atât de bune. Aşa că soţia Lui, Sita, i-a cerut imediat, „Dă-mi şi mie câteva. Sunt jumătatea Ta, deci trebuie să-mi dai.” Shri Rama I-a dat şi când a gustat, a spus, „Oh Doamne, ce bune sunt.” Atunci Lakshmana le-a cerut şi el. A rugat-o pe cumnata lui, „Dă-mi şi mie”. Dar Ea l-a refuzat spunând, „Nu, pentru că ai fost atât de furios.” Dar până la urmă i-a dat, iar Lakshmana a spus „Nu am mai mâncat nişte fructe atât de bune până acum.” Ce aveau deosebit aceste fructe? Nimic altceva decât faptul că dădeau semnificaţie acestei bătrâne. Fiind săracă, nu avea nimic de oferit, şi a făcut acest gest, doar pentru a-i dărui ceva lui Shri Rama.

Deci a împărţi cu ceilalţi este extrem de dătător de bucurie. Zilele trecute am adus nişte cadouri, lucruri mici, dar care v-au bucurat, şi Eu însămi am simţit bucurie. Aşa ar trebui să trăim cu toţii, să trăim împreună împărţind unii cu ceilalţi. Gândiţi-vă la ceilalţi şi nu la propria persoană. Gândiţi-vă la ceea ce face plăcere altora. În India, Gruha Lakshmi se descurcă foarte bine în acest sens. Ştiu ce feluri de mâncare le plac celorlalţi. Şi dacă veţi merge la ele acasă, vă vor invita imediat la cină. Dacă voi merge la ele acasă, vor găti tot ce Mi-ar plăcea să mănânc. Vor face tot posibilul pentru asta. Dar nu doar pentru Mine ci pentru oricine altcineva. Este atât de dătător de bucurie să găteşti pentru ceilalţi. Deci ne putem bucura de principiul de Lakshmi doar atunci când împărţim totul cu ceilalţi. Tatăl meu a fost un mare suflet realizat. Nu încuia niciodată uşile şi ferestrele în timpul nopţii. Şi într-o zi a venit un hoţ şi i-a furat gramofonul. S-a simţit trist că dispăruse doar gramofonul, nu şi discurile, gândindu-se că poate hoţul nu şi le va putea cumpăra. Se întreba cum îl va putea folosi. Aşa că mama a glumit spunându-i să dea un anunţ la ziar pentru hoţul care ne furase gramofonul, şi să îl roage să vină să ia şi discurile.

Acesta e un semn al principiului de Lakshmi. Pentru o persoană care are satisfacţie, cea mai mare bucurie este atunci când poate oferi ceva. Dacă oferi cu o mână, vei primi cu zece mâini. Deci trebuie să învăţăm să împărţim. De fapt voi dăruiţi cel mai măreţ lucru celorlalţi, Realizarea Sinelui. Ce aţi putea oferi mai mult? Probabil aţi văzut că atunci când daţi Realizarea Sinelui, vă simţiţi atât de fericiţi. Cea mai mare fericire şi cea mai mare bucurie este resimţită atunci când daţi Realizarea. Am văzut cum feţele celor care îşi primesc Realizarea se transformă.Iar chipurile celor ce dau Realizarea se luminează de asemenea. Noi suntem oameni ai unei noi societăţi, ai unei epoci noi, care îşi găsesc satisfacţia în lucruri de un nivel mai înalt. Sunt mulţi Sahaja Yoghini care dau Realizarea, dar sunt şi mulţi care nu o fac. Până când nu veţi împărtăşi bucuria pe care o aveţi cu ceilalţi, nu veţi putea fi fericiţi. Ieri Mi-a spus o doamnă că tatăl şi mama ei sunt împotriva Sahaja Yoga. Eu am spus „Care e relaţia ta cu ei?” Ea a spus „Nu vorbesc cu ei, îmi displace faptul că sunt împotriva Sahaja Yoga.” I-am spus, „Schimbă-ţi atitudinea. Du-le nişte flori, nişte cadouri. Vorbeşte-le într-o manieră foarte dulce. Ai devenit o persoană atât de rece, şi de aceea nu le place Sahaja Yoga.” Şi a funcţionat, a funcţionat, părinţii ei sunt acum în Sahaja Yoga.

Deci un Sahaja Yoghin ar trebui să ajute, să susţină şi să fie generos cu persoanele care nu sunt Sahaja Yoghine. Dar trebuie să vă avertizez că există Sahaja Yoghini care vor încerca să aibă propriul grup, care sunt orientaţi către putere. Vor crea un grup exclusivist. E un semn periculos, asemeni cancerului. Totul ar trebui să fie colectiv. Trebuie să ştiţi că oricine face aşa ceva, este o persoană posedată, şi veţi avea de suferit dacă urmaţi o astfel de persoană. Suntem colectivi cu toţii, trebuie să ştim totul între noi, şi trebuie să trăim ca o familie. Nu doar în Rusia, ci în întreaga lume. De îndată ce dezvoltaţi o astfel de iubire pentru toată lumea, veţi fi surprinşi de măreţia personalităţii voastre. Asta înseamnă că picătura devine oceanul. Aş putea vorbi ore în şir despre principiul de Lakshmi. Există nouă forme ale lui Lakshmi. Dar vă voi vorbi despre ele data viitoare. Una dintre ele este Gruha Lakshmi, este gospodina. O altă formă este Raja Lakshmi, care e puterea regală, sau puterea unei persoane care administrează sau este un birocrat. Dar vă voi ruga să înţelegeţi că voi deţineţi cea mai mare comoară pe care foarte puţini oameni din această lume au dobândit-o. Hrăniţi-o cu iubirea voastră. Hrăniţi-o cu compasiunea şi existenţa voastră plină de pace. Dacă vă confruntaţi cu o problemă, orice ar fi, ar trebui să deveniţi imediat liniştiţi în interior. Şi în acel moment soluţia va veni într-un mod neaşteptat. Aceasta este subtilitatea principiului de Lakshmi. Sper că veţi dezvolta şi vă veţi bucura cu toţii de acest principiu. Înainte de a veni anul viitor, aş vrea să văd că fiecare dintre voi, a dat Realizarea măcar la o sută de persoane. Aveţi puteri, Aveţi puteri, aveţi cunoaştere. Nu le risipiţi. Trebuie să salvăm lumea.

Dumnezeu să vă binecuvânteze!